• In Stiri
  • On

”Trebuie pregătită o forță de muncă cu competențele cerute de a patra revolție industrială, revoluție care a început deja”

Semestrul European 2018: Recomandări specifice de ţară şi măsuri naţionale de răspuns

Marți, 10 iulie 2018, doamna senator Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru Afaceri Europene a Senatului României, a participat la dezbaterea “Semestrul European 2018: Recomandări specifice de ţară şi măsuri naţionale de răspuns” organizată de Ministerul Afacerilor Externe, în parteneriat cu Institutul European din România. La evenimentul moderat de doamna Gabriela Drăgan, directoarea Institutului European din România au mai participat domnul Viorel Ștefan, viceprim-ministru, domnul Victor Negrescu, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Maarten Verwei, director general al Serviciului de Sprijin pentru Reforme Structurale din cadrul CE, precum și reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, ai BNS şi ai Federaţiei Naţionale Sindicale ‘Alma Mater’.
Tema centrală a constituit-o Semestrul European din perspectiva recomandărilor social-economice ale Comisiei Europene pentru România precum și gradul în care autoritățile române vor elabora răspunsul la aceste recomandări prin Programul de Convergență și Programul Național de Reformă.
În cadrul intervenției sale, doamna senator Gabriela Crețu a salutat intensificarea dezbaterilor pe teme europene ce pot aduce un plus de comunicare interinstituțională atât internă cât și la nivel european și elimina unele discrepanțe dintre acțiunile actorilor implicați. “Este important ca măsurile propuse la nivel european să nu le anihileze pe cele la nivel național și viceversa, anumite propuneri care se fac la nivel european, care pot fi extreme de utile, să nu fie luate în considerare la nivel național, deși ar trebui, pentru că ar facilta atingerea scopului comun – convergența.”
Plecând de la aceasta premiză, președinta Comisiei pentru Afaceri Europene a identificat 3 categorii de recomandări în documentul trimis de Comisia Europeană. “1. Recomandări care pleacă de la o diagnoză greșită. Propunerile făcute sunt relativ ok dar fiind diagnoza greștită, anticipăm că nu pot da rezultate. 2. Diagnoză corectă, propuneri discutabile. 3. Diagnoză corectă cu propuneri corecte pe care ar trebui să le urmăm, dar din păcate nu sunt atât de serios luate în considerare, așa cum am constatat din prezentările ministerelor la ședința Comisiei de Afaceri Europene pe care o conduc. În ceea ce privește diagnosticul greșit, e nevoie de o anumită coerență la nivelul Comisiei Europene pentru că anumite Direcții Generale merg în sensuri diferite. De exemplu, pe partea de buget se merge pe o direcție conservatoare, a austerității, dar pe de altă parte, comisiile de muncă își asumă direcții foarte bune care să reducă inegalitățile și să aducă liniștea socială. Dacă le pui cap la cap, unele le submineaza pe celelalte, ceea ce nu este coerent și constructiv.“
De asemenea, doamna senator Gabriela Crețu a atras atenția asupra indicatorilor naționali care nu mai sunt relevanți la nivel comunitar, mulți dintre ei trebuind a fi analizați și adaptați contextului actual. “Noi, la nivel de Parlament, avem anumire rezerve asupra felului în care evaluăm și comparăm starea de fapt cu acești indicatori învechiți și mai avem rezerve și asupra criteriilor de la Maastricht care par a pastra status –quo-ul european. UE s-a extins, unele diferențe sunt foarte mari, ca și potențialul de creștere al statelor membre. Ceea ce constatăm în zilele noastre este faptul că aceste criterii devin frâne în calea dezvoltării anumitor state membre, iar acest lucru trebuie discutat onest și îmbunătățit.”
Președinta Comisiei pentru Afaceri Europene și-a încheiat intervenția subliniind importanța convergenței atât între statele membre cât și în interiorul acestora, punându-se accent pe educație. „Avem în momentul de față inegalități foarte mari, politici sociale fragile în care trebuie să investim mult, iar aici mulțumim CE că ne sprijină prin aceste recomandări. Educația este foarte importantă pentru că deja lipsa forței de muncă a devenit o problemă. Trebuie pregătită o forță de muncă cu competențele cerute de a patra revolție industrială, revoluție care a început deja”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *