Home » General, Interviuri

2 in 1

21 September 2007 770 views 18 Comments

Bibliotecaru: “De ce nu candidează femeile pentru postul de preşedinte de partid, premier, preşedinte al României…? De ce nu suntem conduşi de femei?”

Iceflame: “Daca ai fi prim ministru al Romaniei, crezi ca ai fi in stare sa identifici si sa pui in practica noi modalitati de combatere a unor astfel de fapte?” (era vorba de infractiuni in strainatate care strica imaginea tarii)

Raspuns: “Da’ ce, asta-i conducere!? Da’ ce, asta-i politica!? Da’ ce, asta-i democratie!?”

Probabil ca asa as putea scapa foarte usor de intrebarea Bibliotecarului. Si nici nu ar fi eronat. In politica promovezi politici, adica stabilesti niste scopuri, alegi mijloacele si aloci resursele pentru a le atinge; obiectivul general este cel precizat in postul anterior. Este aceasta perceptia politicii la noi!? Este acela obiectivul ei!?

Intr-o democratie, dezbaterea publica este locul unde se face alegerea intre diferitele politici (si politicieni). Ea se face obligatoriu in parlamente si - optional dar necesar - oriunde; dar dezbatere despre politici. Or, la noi se spune la televizor ca deputatii “au pierdut doua ore(!)” discutand continutul unui proiect…

Totusi, am sa va spun o intampare legata de femei si politica. Morala, o trageti singuri ca eu nu am inteles-o, nici atunci, nici acum. Cu multi ani in urma, secretariatul general facea un soi de recensamant al resurselor umane de care dispune partidul; am completat, tot activul, un fel de CV complex in care se intreba si functia politica sau administrativa care ne-ar putea incununa “cariera” politica (pun intre ghilimele pentru ca mie nu-mi place deloc cuvantul).

Nu dadeam prea multi bani pe acele hartii - desi pot fi utile cand cauti un specialist, de exemplu; drept urmare, o colega s-a apucat sa completeze in locul meu formularele; la intrebarea cu functia, nestiind ce sa scrie, ma intreaba iar eu raspund - jumatate in gluma, jumatate serios - PRESEDINTA.

Dupa ce s-au strans toate CV-urile, mi-am aruncat ochii prin ele sa mai aflu cate ceva despre colegi; dau si de-al meu; in spatiul cu pricina scria cu litere cuminti… senator.

Cititi, daca aveti rabdare, ce-am scris in Femeile si politica la romani si in interviul din Le monde diplomatique; poate cautam impreuna o explicatie.

Poate ca unele nu au proiect (cum nu au cei mai multi); cele care au proiect nu au bani (stiati ca la noi se considera ca politica se poate face exclusiv cu bani!?); niciuna nu are retele de sprijin; sigur, nu exista spatiile publice in care sa se exprime; politica se face la televizor; majoritatea celor ce apar acolo sunt - la propriu sau la figurat - purtatoare de cuvant ale unor barbati, sar cu parasuta sau sunt chiar… barbati in travesti. Ca sa intelegeti ce spun, va reamintesc: in politica, o femeie se cunoaste dupa program, nu dupa sex…

Cat despre program, cred ca cel mai periculos vers din cultura româna este “Eu îmi apar saracia si nevoile si neamul…”

Nu trebuie sa aparam “saracia si nevoile” ci sa le combatem. Pentru asta cred ca munca trebuie respectata; sustin ca solidaritatea e pentru oameni iar concurenta este pentru firme; consider oamenii importanti iar statul si piata, mijloace pentru obiectivele lor; cred ca toti sunt oameni, nu doar unii; femeile sunt, de asemenea, oameni; cred ca în fiecare copil se afla o comoara si ca societatii îi revine sarcina sa o descopere; toleranta si pacea sunt oricând preferabile.Toate acestea se pot concretiza lucrand intr-o echipa. Si lucrand din greu!

Asa ca, Iceflame, nu sunt detinatoarea de solutii salvatoare ale imaginii Romaniei; m-as apuca insa sa lucrez putin la viata oamenilor. Numai ca, ceea ce nu facem toti impreuna nu poate face nimeni separat… In detinatori de solutii salvatoare si care functioneaza de la sine, fara sa facem nimic, nu cred.

PS. Text scris in trenul IC 561, stand pe scaunelul rabatabil din fata WC-ului (am ajuns tarziu la gara si nu am prins loc, ca de obicei). Cata apa au baut oamenii astia… E coada permanent. Va rog…

Tags: , ,

18 Comments »

  • iceflame A spus:

    Multumesc pentru raspunsurile la doua din cele trei intrebari.Il astept pe ultimul si dupa aceea vorbim…
    P.S. As fi preferat totusi ca raspunsurile tale sa fi fost asezate la postarea unde au aparut intrebarile,chiar daca mai tarziu.Astfel,discutia ar fi avut fluenta,cap si coada,iar sensul ar fi ramas nealterat.(Ce mofturosi sunt unii,nu-i asa? )

  • gabicretu (author) A spus:

    Dac-as fi doar bloggerita…
    Crede-ma ca fac eforturi adevarate ca sa raman in legatura cu voi. Daca uit raspunsuri sau le dau mai tarziu, nu inseamna indiferenta sau lipsa de interes. Cuvantul cheie ar fi TIMP (uneori si spatiu; nu ai citit post scriptumul!?)

  • Alexandru Ralea A spus:

    Unul Guicciardini, contemporan al lui Machiavelli, era de parere ca femeile au fost dintotdeauna in politica, chiar daca tacit. Cred ca pentru noi - barbatii, ar fi o usurare sa vedem cine ne conduce cu adevarat. LASATI FEMEILE SA IASA DIN SPATELE CULISELOR!!! Abia atunci vom avea idee cum si unde se iau cele mia multe decizii si s-ar putea face un pas important in intelegerea istoriei.

  • iceflame A spus:

    Oricum ar fi,e bine ca exista comunicare.Nu ti-am reprosat nimic in legatura cu momentul(nu sunt absurd,stiu ca esti foarte ocupata),am incercat sa sugerez doar un alt loc…

  • Bibliotecaru A spus:

    Am zâmbit tot timpul cât am citit răspunsurile. Scumpă domniţă, ar trebui să folosiţi astfel de resurse de zâmbet, sunt o armă mai ascuţită decât o moţiune.
    “Da’ ce, asta-i conducere!? Da’ ce, asta-i politica!? Da’ ce, asta-i democratie!?”
    Acesta nu paote fi un răspuns. Păi eu fac politica în
    România, eu conduc? Am eu o vină? Cel mult pot spune că fac parte din democarţie, un unu la 21 de milioane.
    Eu nu spun că nu aveţi dreptate, aveţi perfectă dreptate. De ce credeţi că vreau femei la vărful conducerii politice. Tocmai pentru că vreau bun simt. Să lăsam politicile de dezvoltare pentru moment, avem nevoie de politica bunului simţ, aici e imperativul. Sunt femei artăgoase, cu limba ascuţită… desigur, dar tot au mai bun simţ decât un bărbat nesimţit.
    Hai să dăm cărţile pe faţă. Ce avem noi acum în conducerea politică a României.
    Avem un vărf fără nici un pic de diplomaţie a gestului apolitic (pentru ca nu mai poate avea, conform legii, un punct de vedere de partid) dar cu oarecare carismă de băiat din popor.
    Mai avem un premier care are o anumită eleganţă dar nu are nici abilităţi diplomatice nici acea mână de fier a liderului natural. Are păcatul capital de a fi lovit pe la spate pe omul care a construit partidul. De neiertat.
    Mai avem un motanel castrat pătat pe blăniţă de CNSAS, care nu simte nici o secundă politica şi nu cunoaşte decât arta atacului şi a compensării prin compromis.
    Avem un preşedinte de opoziţie care are temperamentul unui copil veşnic imbufnat de lipsa jucăriei şi care a făcut o politică a cariei de lemn care dărâmă copacul în care locuieşte.
    Avem un agent becalizant care nu deosebeşte hăis de cea şi care transformă literatura de categorie B în politică de stat HĂHĂHĂHĂHĂHĂHĂHĂ!
    Şi, în sfârşit, avem un tribun care nu mai poate ţipa din lipsă acută de salivă.
    Am uitat pe cineva?
    Uitam pe domnii de la udemere… până acum cei mai normali oameni politici, consecvenţi, relativ civilizaţi şi rezervaţi faţă de lupta celorlalte partide. Nici nu mă mai miră că cel mai serios partid este cel al unei minorităţi, doar trăim în România.
    Doamna Gabriela Creţu… dacă ar fi femei în politică, eu sper că acest lucru ar schimba ceva esenţial. Politica ar fi mai subtilă, mai fină, mai lipsită de ciocniri cap în cap, mai săracă în vulgaritate, mai bogată în eleganţă. Femeile ştiu să se înţeleagă pentru a duce la bun sfârşit un deziderat comun, chiar şi atunci când sunt din partide diferite.
    Poate că şi această idee este falsă, poate am eu o speranţă inutilă. Oricum nu este corect ca să ne punem problema reprezentarii corecte în parlament printr-un gândit “tradiţional” bărbăteşte. Eu sunt convins că o femeie nu poate sta să se uite la nişte bătrâni cum crapă de foame fără să facă nimic sau că nişte copii dorm prin canale în abur de aurolac şi mahoarcă ieftină. Un “bărbat” politic să va uita mai întâi la buzunar şi apoi spre nevoia altora.
    Mă opresc aici pentru că risc să devin prea patetic.

  • viviana A spus:

    @ bibliotecarule,

    8) Fa-mi placerea de a te adresa cu numele sau nickname_ul la dispozitie iar daca tii cu orice chip sa fii sarcastic evita expresii ca domnita (mai lipseste faimosul “sarut mana”… chiar daca nimeni nu ti-a cerut-o!), “domnitele” or sta acasa la tine… aici sunt persoane carora le datorezi respect vazad ca esti un oaspete!

  • gabicretu (author) A spus:

    Aveti rabdarea si cititi raspunsul aflat de fapt in cele doua texte la care am facut trimitere (Bibliotecarii au asemenea obiceiuri…); veti intelege (cum simt ca s-a intamplat deja) ca nu era vorba de nici o derogare de la responsabilitatea pe care politicianii o au (sau ar trebui); raspunsul nu se referea la mine; cred ca trebuie depasit un numar critic de femei ca ele sa inceapa sa conteze; nu merge cu o floare…
    Or, viata noastra politica nu este prea atractiva pentru femeile normale, printre care ma numar, sper; iar dragii nostri colegi politicieni au grija sa o faca si mai antipatica… Faptul ca incerc sa rezist in interior e chiar exceptie.
    Politica la noi functioneaza cu adevarat doar la extreme: in spatele usilor inchise (unde se trag sfori) si in studiourile de televiziune (unde se face spectacol). Niciunul din locuri nu este definitoriu pentru democratie…

    Alexandru, nu ai dreptate! Faptul ca femeile oricum conduc, intr-o forma sau alta, e unul dintre stereotipurile cultivate cele mai avantajoase pentru barbati.
    Daca se intampla sa iasa lucrurile prost, femeile sunt de vina (se gaseste vreo amanta, nevasta, mama, soacra care ar fi avut o influenta malefica si a stricat inocenta Barbatului!)
    Vezi cazul Elenelor din istoria noastra trecuta si mai recenta! Noi toti am fost curajosi, demni, verticali, democratici pana la Dumnezeu - inclusiv Impuscatu’- dar “Ceauseasca” a stricat totul…
    Daca sunt aduse argumente pentru o mai mare prezenta a femeilor in decizia politica, ni se spune (pe bune, am auzit cu urechile mele): “Dar ce va mai trebuie, ca oricum voi conduceti!”
    La cate reguli si institutii dezavantajeaza femeile in societatea noastra ar trebui sa credem ca au fost masochiste cu toatele cand le-au stabilit (daca ele ar fi decis pe lumea asta…)

  • Bibliotecaru A spus:

    @ viviana
    Vă rog respectos să mă scuzaţi. Nu am ştiut ca asiguraţi paza comentariilor morale. Din tot ce am spus acolo nu există nici un cuvânt lipsit de respect, peiorativ, circumstanţial. Respect pe cel cu care dialoghez, în orice condiţiuni aş face acest dialog, fie că este un dialog elegant, al ideilor, al conceptelor, al abstracţiunilor, al simbolurilor, fie şi atunci când partenerul de dialog este lipsit de orice urmă de eleganţă, de 7 ani de acasă sau de bun simţ. Cu o singură excepţie, nu accept agresivitatea susţinută. Nu-mi doresc să fiu un om agresiv şi doresc un tip de dialog liniştit.

    Dacă mi se permite să am o părere în acest caz concret…
    Domniţă, doamnă, sărut-mâna… sunt un mod de o prezenţă feminină în faţa căruia simţi respect. Nu credeam că poate cineva interpreta altfel aceste cuvinte. Se pare că m-am înşelat.
    Nu mi se pare o opţiune în a sili pe cineva să se adreseze într-un anumit mod într-un comentariu liber. Nu adresez o scrisoare oficială pentru a funţiona după regula modelelor şi a limbajelor de lemn. Cel ce deţine blogul, îl poate modera în cazuri excepţionale. Un limbaj obscen poate fi îndepărtat, un mesaj înjurios, deasemnea, poate fi şters. Stilul dumneavoastră de adresare mă deranjează. Nu vă cer însă să-l schimbaţi. Totuşi, dacă nu renunţaţi la acest ton inchizitorial, ton pe care l-ai mai folosit în diferite ocazii la adresa mea şi pe alte bloguri, chiar şi pe blogul meu, mă văd nevoit să folosec cea mai importantă armă pe care o am la îndemână, ignorarea celor spuse de domnia voastră.
    În acest moment, din partea mea consider incidentul încheiat şi uitat.

  • Bibliotecaru A spus:

    Doamnă Deputuat,
    De ce anume ar fi nevoie ca femeile să promoveze în conducerea partidelor (indiferent de partid) până dincolo de acel număr critic. Puteţi face un fel de listă cu ce consideraţi că stă în cale acestui deziderat şi, mai ales, cu ce anume ar putea ajuta ascensiunea femeilor în politica românească?

  • gabicretu (author) A spus:

    Trebuie sa-i iau apararea Vivianei in acest conflict cu “domnite” si “domnii” pentru ca am scris teorii despre asta si am pervertit-o, daca nu era convinsa (v. Femei din toate limbile, uniti-va!):
    - aici este un blog unde nu suntem prea formali; drept urmare, ne spunem toti sau aproape toti, pe nume
    - “domnita” are ceva desuet (l-as ierta lui Peter ca e dintr-o alta generatie dar el e prea modern sa faca asemenea “adresari”; zice numai “saru’ mana”);
    -pentru ca e diminutiv si nu are simetric masculin, are si ceva devalorizant si ironic,”domnisorule dragut”
    -e si putin inadecvat ca-s mai batrana, cred; asimetriile din asemenea exprimari se practica intre cei mai in varsta si cei mai tineri…Ori femeile sunt vesnic copile!?

    Eu personal sunt obisnuita; uneori e comic sau chiar duios; un foarte tanar blogger m-a trecut in blogroll-ul lui cu descrierea “promitatoare”…

    PS
    Raspund pe tren la intrebari, ca-l pierd…

  • Bibliotecaru A spus:

    :)
    Există “domnişoara” cu varianta uşor agresivă “domnişorică”, există “doamnă”, există cumplitele forme “duduie” şi “duduiţă”…
    Desigur că sunt echivalenţe şi la masculin, nu am de ce să intru însă acolo cu discuţia.
    “Domniţă” însă nu este numai o formă de adresare ci un element de respect. “Domniţă” înseamnă de fapt eleganţă, delicateţe, regalitate. De altfel “domniţa” era prinţesa, fata moştenitoare a regelui. Este cu totul alt înţeles. Poţi săruta mâna unei doamne pe care o găsesti interesantă, ca un semn de eleganţă şi, mai ales, ca un semn al cochetăriei, sau poţi sărută mâna unui preot, ori, pe vremuri, a regelui. Astăzi s-a pierdut sensul regal moştenit de “domniţă”, dar a rămas cel al aprecierii, al respectului. Dacă însă chiar vă deranjează o astfel de adresare şi preferaţi un: “Auzi fată ce mi-a zis ăla”, OK. Se poate şi aşa şi aşa. :)
    Prefer totuşi eleganţa, chiar dacă este familiară, chiar dacă nu. Nu văd de ce aş supăra pe cineva cu o astfel de adresare. Nu cer în schimbul ei o reciprocitate. După cum am mai spus, singurul lucru care mă deranjează este violenţa de limbaj şi violenţa în general.

  • Bibliotecaru A spus:

    Doamnă Deputat, reiterez cererea mea de enumărare a motivelor care blochează ascensiunea femeilor în politică.

  • Cathy A spus:

    “Dintre mii de domnisoare, politica este cea mai libertina”.
    Nu te condamn pentru alegere, dar de ce referinta trebuie sa fie la feminin? Iti dai singur un raspuns la intrebarea privitoare la ascensiunea femeilor in politica, folosind astfel de formulari… Suntem, in primul rand, prizonierii unor preconceptii. Acesta este unul dintre motive, bibliotecarule…
    Intre spusa lui Alexandru (”femeile au condus dintotdeauna lumea”), si formularea de pe blogul tau, suntem noi, femeile, in politica. Asistam la o istorie a proiectelor paralele; rezultanta, fireste, e nula…

  • iceflame A spus:

    Dar ce ati sarit asa pe bietul om fetelor?Ce a facut asa de grav?Tineti cont ca Bibliotecarul nu a sosit de prea multa vreme pe acest blog,prin urmare nu a prea avut timp sa se familiarizeze cu “atmosfera”.Pe blogul lui Nastase si pe altele,lucrurile stau un pic alfel,adresarile sunt mai scortoase si mult mai distante… Este politicos sa te adresezi cuiva cu “tu”,fara a fi invitat sa procedezi asa?Din cate imi amintesc,la un moment dat,Gabi a facut apeluri repetate ca sa folosim formule de adresare directa pe blogul ei.Eu unul,am incercat sa ma conformez si va marturisesc ca ma simt mult mai in largul meu asa.Bibliotecarul insa,a aterizat de curand pe aici.Haideti mai bine sa-i uram bun venit si sa incercam sa pretuim contributia pe care cineva bine intentionat si cu un bagaj de cunostinte de invidiat,o poate avea in cadrul schimbului nostru de idei.Din partea mea Bibliotecarule,bun venit si la o buna colaborare si pe acest blog.Uite,iti fac o marturisire;apreciez mult postarile tale de la Nastase,in mod special cele scurte si concentrate.Toate cele bune si pe curand…

  • Bibliotecaru A spus:

    @ Cathy
    Un zâmbet trist. Aceiaşi întrebare mi-a adresat-o viviana pe… 19 august. Sper să nu te superi dacă am să iau răspunsul cu copy/paste. Tare sunt dezamăgit atunci când constat că lumea mă consideră un peon “americo-latin” puber care scrijeleşte internetul cu briceagul. Am renunţat la nickul giconet crezând că Bibliotecaru va atrage atenţia la ce este în spatele cuvintelor. :(
    Expresia “Politica este o … prostituata” (nu am vrut sa fiu chiar vulgar si sa spun cuvantul cu C), nu este inventata de mine, dar, recunosc, de la aceasta propozitie am plecat. Dar nu am ramas acolo. Ceea ce am spus eu este un joc de cuvinte. M-am prevalat de faptul ca “politica” e de genul feminin, m-am mai prevalat de cuvantul “domnisoara” care implica o anumita inocenta dar si sensul, peiorativ sau nu, folosit destul de des in limba romana, de exemplu “conduci ca o domnisoara”, adica, in cazul unui barbat, calm, linistit, rezervat, fara sincope, fara accese de virilitate distructiva si violenta. Trimiterea clara este la acea eleganta senioriala. In contrast cu domnisoara am folosit cuvantul “libetin(a)”. Ce inseamna libertin? Eu as intelege ceva care sfideaza regulile decentei si ale moralei. Deci, ceea ce am spus eu se traduce asa:
    “Politica ar trebui sa fie calma, linistita, rezervata, senioriala dar in realitate sfideaza decenta si morala.”
    Ce am vrut eu sa subliniez, dincolo de intelesul primar… In specatacolul alegerilor toti candidatii sunt buni familisti, patrioti, le pasa de oamenii amaratii care nu au ce manca, nu au unde sta, strang mana, pupa copii, fac poze, vorbesc civilizat, au toate atributele superlative, sau cel putin asa incearca sa lase impresia. Dupa ce sunt alesi, toata aceasta masca este uitata si politica revine la practica ei de zi cu zi, la lipsa de interes, la afacerile profitabile, la furtul din avutul public, la spagi, la “parandarat” (vorba lui Mircea Badea).
    In momentul in care scriu lucrurile astea imi amintesc de Vadim Tudor care o lauda pe Leonida Lari cat timp era alaturi de el in partid si totul era superlativ, iar in momentul cand a plecat din PRM, doamna Leonida Lari a devenit brusc “acea betiva cu bentita”. Sa mai amintesc si pe Corneliu Ciontu care, dintr-un om absolut respectabil (ce-i drept cam moale, cum sunt toti din PRM) si vicepresedinte al PRM, a ajuns un electrician amarat care ii cumpara lui Vadim paine.
    Sunt multe, foarte multe astfel de exemple, de la toate partidele, de la majoritatea greilor din politica.
    Daca din remarca mea de subtitlu se poate intelege si altceva, imi cer scuze, eu am crezut ca sunt destul de clar.

  • Bibliotecaru A spus:

    @ iceflame
    Mulţumesc frumos!
    Recunosc că nu sunt un om al exprimării parcimonioase. Poate că este bine aşa în ceea ce mă priveşte, altfel ar exista romane de 10 pagini. Cum ar fi să vedem Cel mai iubit dintre pământeni în 25 de foi. :)
    Am să încerc să restrâng ideile.

  • gabicretu (author) A spus:

    Dragilor, deveniti lirici; regasiti umorul si ironia ca nu ne putem salva altfel…
    Nu a sarit nimeni pe distinsul Bibliotecar, Iceflame; il luam in seama, nu observi!? Trebuie sa verificam daca rezista; altfel, vom deveni scortosi/oase, lipsiti de nuante sau ne vom scrie osanale (si invers).

  • Mihai A spus:

    Oriunde in lume, in orice tara(sau aproape), femeile au acces la politica. Mai mult sau mai putin. Este drept ca barbatii sint mult favorizati dar totusi femeilor nu li se neaga dreptul de a participa la viata politica in mod activ. Femeile au practic acces la toate organizatiile in care sint barbatii implicati. N-am vazut insa un lucru:un barbat membru in organizatia femeilor. Ca sa fiu mai concret si cineva poate raspunde citi barbati sint sa zicem in Organizatia Femeilor Liberale din Romania.
    Consider just ca femeile sa fie parte integranta din aparatul politic si chiar sa aiba preponderenta daca se poate. Poate in felul asta scapa lumea-ntreaga de mizerie, boala, foame si RAZBOI.

Lasa un comentariu!

Adauga un comentariu, sau redirectioneaza catre site-ul tau. Se pote si subscribe to these comments prinRSS.

Fiti politicosi si civilizati! Ramaneti la subiect! Nu spam-urilor!

Pot fi utilizate urmatoarele tag-uri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>