Home » Editoriale, General

Am schimbat turismul cu invatamantul

12 August 2009 1,191 views 17 Comments

Vorbesc de preocuparile mele teoretice (sau nu) pe timp de vacanta. Le puteti citi aici sau, mai simplu, in continuare.

“Sunt maniacă după muncă. Nu mă pot opri să fac ceva cu sens chiar şi când nu fac nimic; doar stau la soare. Privesc în jur, ascult, caut sa-mi imaginez cine sunt, ce fac în viaţa de toate zilele oamenii care mă înconjoară. Fără însemnele sociale pe care le reprezintă îmbrăcămintea, încercarea este o adevarată provocare; costumele de baie ne fac egali şi, paradoxal, ne ascund identităţile. Încerc să ghicesc obiceiurile – aparent, sunt puţin sănătoase - şi să înţeleg relaţiile care îi leagă pe aceşti barbaţi şi aceste femei; nu sunt totdeauna cordiale, chiar dacă e concediu.

Repetiţia anumitor cuvinte în murmurul din jur ar putea spune ceva; trag cu urechea şi, după două zile de exerciţiu, renunţ la studiul de gen al limbajului de vacanţă. Metoda e bună dar informaţia este banală; confirmă stereotipurile. La bărbaţi, cuvintele cheie sunt beri (la plural) şi o sticlă; femeile sunt mai discrete, vorbesc mult mai puţin între ele; când o fac, se referă mereu la un el; nu-mi dau seama când este vorba de un copil şi când de un partener – îngrijorările exprimate sunt aceleaşi… Nimeni nu face politică pe malul lacului.

Trec la o evaluare estetică dar nu am material de analiză; îmi taie vederea vreo sută cincizeci de kilograme foarte bronzate îndesate pe vreun metru saptezeci înălţime; pe două conuri cu baza mică în jos,  un abdomen uriaş pe care nici comparaţia cu gorunul lui Ştefan nu l-ar putea înnobila, o ceafă groasă şi un cap pe masură, de buldog; sunt înveşmântate într-un ceas de aur mare şi un slip negru mic. Ma gândesc că este vreunul dintre afaceriştii din Est, principalii clienţi cu bani ai staţiunii. Ipoteza cade; doamna care-l însoţeşte nu este nici blondă, nici tânără; este o variantă a sa feminină, cu permanent, burtă proeminentă şi ochelari de soare; amândoi, potriviţi pentru a ilustra estetica urâtului. Erau trecuţi de şaizeci, dar nu pentru asta erau urâţi; pe lângă noi tocmai trece un bunic cu doi nepoţi; frumos bătrân şi expresiv…

Îi aplic altă identitate; o fi vreun tractorist gospodar care, din lipsa pieţei de desfacere în ultimii ani, a mâncat toţi porcii pe care i-a crescut pe lângă casă; de ciudă că se importă carne ieftină din străinătate şi ca să combată risipa. Bronzul omogen, impecabil, din cap până în picioare, mă contrazice; nu-i bronz de tractorist; nici consoarta, o cucoană, nu pare să fie genul care creşte porci…

Activitatea laborioasă de analiză socială este întreruptă de sunetul telefonului aflat în mâna obiectului meu de studiu; nu-l observasem.  Răspunde, vorbeşte foarte autoritar şi se plimbă nervos; podiumul de lemn pe care ne aflăm tremură. ”Popovici!? Ăsta este pensionar deja. Nu-i mai daţi catedră, dacă cere! Gata…” Discuţia continuă, cu voce tare, indiscretă; nu mă simt vinovată că trag cu urechea; oricum, nu-i pasă; în caz contrar, ar vorbi mai încet. Nu mă simt vinovată dar sunt perplexă. Tractoristul cu înfăţişare de mafiot rus conduce o universitate sau o facultate!

Revin brutal la preocupările serioase. Acest gen de personaj nu reprezintă universitatea românescă,  lucrul este sigur; dar universităţile sunt virusate de asemenea profesori. Un antivirus este necesar urgent. Legile educaţiei nu pot garanta necontaminarea totală dar pot clarifica, stabiliza şi ameliora starea de fapt. Pentru ca aceste obiective să fie atinse două condiţii sunt obligatorii – să nu fie adoptate sub presiune, la repezeală, fără dezbatere serioasă cu toate părţile interesate; să fie făcute în interesul societăţii în întregime şi nu al unor grupuri particulare din această societate.

Implicarea tuturor părţilor interesate de organizarea sistemului educativ – oare, care nu sunt!? - şi dezbaterea parlamentară nu vor produce o lege perfectă; o majoritate de susţinători nu ne asigură  că soluţiile sunt cele mai bune posibile. Această majoritate, în schimb, dă legitimitate şi poate determina asumarea şi aplicarea măsurilor din textul legii. Un principiu de drept  spune că o lege imperfectă dar aplicată este mai bună decât o lege perfectă  pe hârtie. Cred că trebuie luat în considerare pentru că priveşte o  experienţă cu care noi, românii, ne confruntăm zi de zi; cea cu legile neaplicate, nu cu legile perfecte…

Dintre multele lucruri pe care noile legi trebuie să le lămurească unul este esenţial pentru fiecare dintre factorii implicaţi – educaţia este un serviciu public, indiferent de forma ei de finanţare, şi trebuie, în primul rând, să răspundă exigenţelor societăţii, nu lăcomiei investitorilor. Chiar şi rectorii de universităţi controversate pot  trage concluziile ce decurg din următoarea diferenţă: o unitate de învăţământ este înfiinţată prin lege, ca orice altă instituţie publică, şi nu înscrisă la registrul comerţului, ca orice crâşmă.  Între timp, rectorul nostru în vacanţă a terminat de făcut încadrările şi a închis crâşma; pardon, telefonul… Redevenim egali – doi profesori în vacanţă la Sovata.”

17 Comments »

  • Simina A spus:

    Draga Gabi,

    am citit azi o stire care m-a bucurat foarte mult.Sper din suflet sa se materializeze si sa ne revedem la Bruxelles.Meriti!!!E nevoie de oameni ca tine acolo!
    Te pup si iti doresc vacanta placuta atit cit a mai ramas!

  • Bibliotecaru A spus:

    Reprezentant permanent al Senatului la PE?

  • Simina A spus:

    Da!Despre acest subiect am citit eu!

  • gabicretu (author) A spus:

    @Evit sa discut acest subiect. Nu este chiar o bucurie sa revin acolo fara sa pot actiona asa cum o faceam.
    Ca voi lucra alaturi (dar nu impreuna) de unii oameni pe care-i consider prieteni e singura veste buna…
    Dar deocamdata nu este formal stabilit, asa ca…

  • Bibliotecaru A spus:

    Uneori mai puţin înseamnă mai mult!

  • Iceflame A spus:

    @ Gabi
    Incalcite mai sunt caile politicii si ale vietii.Am usoara senzatie ca ti-ai ramas doar tu insati.
    Asa cum te stiu,cred ca asta te va face mult mai puternica,deci,mult mai periculoasa pentru unii,pentru altii,asadar,cu atat mai pretioasa pentru noi…

  • gabicretu (author) A spus:

    @As prefera sa fiu mai eficienta si mai putin periculoasa. Desi, stau sa ma gandesc, e unul si acelasi lucru… Eficienta (in sensul de finalitate sociala a actiunii politice) este marea lipsa si, drept consecinta, marele pericol (ca doar suntem in Romania…)

  • ileana A spus:

    as pune si eu punctul pe ,,i” din cuvintul ,,fraier”.Ca sa nu credeti ca vreau sa fiu ironica ,trebuie sa va spun direct ca forma intreaga a cuvintului este cu ,,i”.Aparea inr-un titlu de pe blog.

  • ileana A spus:

    Iertati deformarea filologica .Unde vad o greseala de scriere, imi vine sa scot creionul rosu.

  • Bibliotecaru A spus:

    @ ileana

    Ca filolog, cunoaşteţi etimologia cuvântului fraier? Este interesantă alunecarea de la sensul de bază, din germană.
    :)

  • ileana A spus:

    Ma simt onorata de comentariul Dv interogativ.Nu cunosc limba germana,astfel incit cunoasterea singura a etimologiei cuvintului ,,fraier”(prin vederea articolului cu pricina in Noul dictionar universal al limbii romane)nu ma indreptateste la nici o presupunere mai adinca.Nu stiu cum s-a produs alunecarea semantica,dar nu stiu nici in ce registru al vocabularului limbii germane cuvintul,,freier” inseamna ,,pretendent la mina cuiva”.Ca daca inseamna deja ,,pretendent indragostit si deloc agreat de tatal fetei, aflat in asteptarea unei partide mai bune”,atunci nu ne surprinde rezultatul in limba romana,unde inseamna ,,persoana aflata intr-o postura de inadecvare socio-intelectuala,chiar ontologica (intre ce crede ca este si ce este de fapt ,intre cea ce crede ca face si ce face in realitate)”.Si totul cu o induiosatoare naivitate,care stimuleaza bunavointa usor colorata de dispret din partea comunitatii.Nu cautati explicatia in dictionarele noastre marcate de superficialitate si la acest articol.Din lene sau pentru economie de hirtie ,explicarea acestui cuvint este limitata la sensul ,,prost”, ,,prostanac”.

  • ileana A spus:

    ,,ceea ce”

  • Bibliotecaru A spus:

    @ ileana
    Păi credeţi că eu ştiu limba germană? Dar măcar un cuvânt atât de des întâlnit precum “frai” (pronunţia), respectiv “frei” (scrierea), întâlnit şi pe sticlele de Coca-Cola (cele fără zahăr), dar şi la scutirile de taxe…
    Aţi identificat corect una din supoziţiile alunecării. În româneşte există celibatar, becher, burlac, holtei, dar există şi o forma veche rămasă în actualitate de “bărbat liber”… adică “freier” (poate chiar provenit din “frei Herr”), respectiv fraier. Fraier capătă deci sensul de… “lipsit de obligaţii”.
    Dicţionarul spune el “prost”, dar sensul “prostiei” nu este “nu ştie tabla înmulţirii”, ci un sens mai atenuat, de “credul”, “influenţabil”, “persoană slabă în afaceri”, “emotiv”. Sensul corect este dat de “fraierit”, unde nu se mai pune problema unei lipse de inteligenţă. Iată cum “fraierul” ajunge să fie oportunitatea de care cei mai “descurcăreţi” pot profita. “Fraierul” devine astfel partida… şi doamna poate pune mâna pe un “fraier” care nu s-a căsătorit încă.
    :)
    Poezie crudă, nu-i aşa?

  • ileana A spus:

    @ Bibliotecaru
    Dar Gabi stie ce misogin adaposteste sub aripa-i ingereasca(a se citi,,virtuala”)?Care va sa zica,dupa academica Dv opinie, o femeie(care nu prea mai are de ales ),poate sa se considere implinita daca pune mina pe unul ,asa,pe criteriul ca inca e liber,intrucit (,,o,nu conteaza!”)ar avea defecte de fabricatie?Daca ma gindesc bine Dv sinteti chiar mizantrop ,ceea ce n-ar fi tocmai nedrept la adresa umanitatii.Depinde pe ce pozitie va situati in raport cu aceasta umanitate ,caci ,dupa pseudonim , sugerati ca am avea de a face cu insusi locatarul controversat al Turnului de Fildes.

  • Bibliotecaru A spus:

    @ ileana
    :)
    Da, exact aşa am spus eu… “o femeie(care nu prea mai are de ales ),poate sa se considere implinita daca pune mina pe unul ,asa,pe criteriul ca inca e liber,intrucit (,,o,nu conteaza!”)ar avea defecte de fabricatie”
    :)
    Cred că citiţi pe repede înainte, dacă aţi reuşit să înţelegeţi aşa ceva… cu atât mai mult dacă aţi înţeles că mi-aş fi însuşit asemenea crez. Dacă nu aş lua-o ca o glumă, aş pune sub semnul întrebări capacitatea dumneavoastră declarată de filolog.

    Stimată domniţă,
    Aici este vorba despre vremuri ceva mai îndepărtate realităţilor sociale de astăzi. Dumneavoastră vă mai amintiţi despre lecturile copilăriei? De exemplu despre romanul Ion?

    Încercaţi să vă amintiţi dacă în vremurile de acum câteva secole femeile aveau sau nu drept de vot? Încercaţi să vă amintiţi că înainte de căsătorie viitorul soţ şi tatăl fetei negociau zestrea cu care femeia intra în familie. Încercaţi să vă amintiţi că existau chiar legi care împiedicau un amploiat public, de exemplu un poliţist gardist, să se însoare cu o femeie care nu are avere. Un bărbat care se căsătorea cu o fată fără zestre sau cu o fată dintr-o clasă socială inferioară era privit desigur ca un afacerist prost şi romanele româneşti subliniază bogat acest lucru. Dimpotrivă, dacă se întâmpla invers, dacă bărbatul reuşea să se căsătorească cu o fată cu zestre mare sau de o clasă socială superioară, se spunea că a făcut “o partidă excelentă”. Ce legătură are această istorie trecută, perioada în care eu suspectez că “fraier” a căpătat înţelesul despre care vorbesc, “uşor de înşelat”, cu ceea ce cred eu astăzi?

    Eu sper că aţi glumit, o iau ca pe o glumă, şi nu mă voi supăra, dar sper să nu insistaţi.

  • alexy A spus:

    in toate discutiile sa facut referire la legea salarizarii din germania. aici sa gasesc referinte http://oeffentlicher-dienst.info/ sau http://de.wikipedia.org/wiki/Besoldung
    As dori sa precizes ca 1- alesi nu au cum sa fie incadrati intro o lege cu bugetari, indemnizatia lor (ca nu e vorba de salariu) tine de legile de functionare al institutilor respective. O lege care ar prevedea aceasi conditie intre bugetari si demnitari ar incalca nu stiu cate normele europeane si ar castiga usor orce proces la instantele Ue. 2- germania e stat federal-in legea se prevede un diferentier intre regiunile in functie de costul vietii. 3- legea prevede categoria A care merge de A2 pina A16, categoria B1 pina B11, Categoria R(judecatori) R1-R10 Categoria W (profesori) de la W1 la W3.
    sa dam ctv exemple legea prevede perioda de formare de minim 6 luni la 3 ani, perioda de proba inainte de a semna contract de angajare trece de la 1 an la 3 ani. Judecatori au drept la paza si multe alte. sa face distinctia intre functile la care pot sa acesezi fara studi superiore dar daca faci universitate poate sa cresti(ex politist poate se inceapa de la ultima treapta pina la sef de politia atunci intra in categoria A) bugetari care trebuie sa fie licentiati pentru postul respictiv (functionari din ministere categoria B sau profesori W). Adica o chestie seriosa, fata de prostia care se discute aic.

  • ileana A spus:

    Evident ca a fost o gluma ,dupa cum tot o gluma este si afirmarea statutului meu de filolog,la care nu tin ,dar nu ma pot dezice…
    Incercam doar sa relativizez discutiile prea academice ,ma gindeam ca incap nuantele ,dar am priceput ca nu e de glumit .Culmea ca inteleg prin gluma altceva decit bascalia sau tratarea frivola.Din contra ,ironia imi pare ca are menirea de a sparge suprafata uscata a lucrurilor si de a deschide fereastra sa intre lumina prin cotloane .Mi-am adus aminte de ce nu m-am facut om politic sau analist politic.

Lasa un comentariu!

Adauga un comentariu, sau redirectioneaza catre site-ul tau. Se pote si subscribe to these comments prinRSS.

Fiti politicosi si civilizati! Ramaneti la subiect! Nu spam-urilor!

Pot fi utilizate urmatoarele tag-uri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>