• In General
  • pe

Casandra vorbește din nou!

Pe Critic Atac se poartă o foarte interesantă și necesară dezbatere despre starea capitalismului, ce va urma, Ungaria și sensul măsurilor adoptate recent, etc.

Uneori deschis, alteori printre rânduri, apare ideea că 0 rezistență s-ar putea organiza în granițele statului național; că unor forțe globale ale capitalului (FMI, instituțiile europene, etc.) i s-ar putea opune forțele naționale reprezentate de guverne protecționiste. Poziția ar putea fi împărtășită de o dreaptă tradiționalistă, chiar dacă ar fi la fel de sortită eșecului, dar nu de o stângă progresită. Pe scurt, argumentul este următorul:

  • Internaționalismul capitalului  a învins; se numește globalizare.
  • Internaționalismul muncitorilor a eșuat; până acum.
  • Speriați de această dominație care ne duce spre dezastru, unii vor  să se replieze în naționalism ca și cum istoria li s-ar fi șters din minte (al doilea război mondial, de exemplu).
  • Dușmanul dușmanului meu este prietenul meu nu funcționează!  Nici nu s-ar mai putea; 95 dintre primele 150 de puteri economice ale lumii sunt corporații! Majoritatea guvernelor – culoarea declarată este irelevantă – vorbesc de guvernanță în loc de guvernare. Despre ce vorbim noi!?

La un internaționalism triumfător i se poate opune doar un alt internaționalism, mai puternic. Internaționalismul celor ce muncesc, exclușilor, discriminaților este de construit! A nu se uita!

9 comentarii la “Casandra vorbește din nou!”

  • N. Raducanu

    Citesc zilnic articolele ce apar pe Critic Atac, inclusiv numeroasele comentarii la ele. Dezbaterea la care se face referinta, inceputa de G.M. Tamas si continuata prin articolele lui Bogdan Ghiu si Liviu Voinea si prin publicarea unui manifest al unor dizidenti maghiari, cred ca ar fi meritat pe acest blog o analiza mai atenta decat cele 4 puncte la care o reduce d-na Cretu. Care este in fond situatia? Dupa castigarea alegerilor de partidul lui Orban si dupa publicarea proiectului de Constitutie cu accentuate trasaturi nationaliste, guvernul de la Budapesta a primit vizita atat a d-nei cancelar A. Merkel, cat si a sefului Comisiei de la Bruxelles, Barroso. Nici una din aceste personalitati nu a scos o vorba ca principiile anuntate a fi aplicate de Viktor Orban nu corespund spiritului Uniunii Europene. Dar zilele trecute FMI si Uniunea Europeana au intrerupt tratativele pe care le duceau la Budapesta si care tinteau operarea unor schimbari economico-financiare ce erau inacceptabile guvernului maghiar, data fiind linia politica ce adusese Fidesz la putere. Brusc aceasta plecare a economistilor a declansat o campanie de respingere si condamnare in occident a Ungariei, atitudine de care fortele politice se dovedisera incapabile. Inca odata politicul a aratat ca este subordonat total economicului.
    Dar G.M. Tamas, ale carui convingeri de stanga nu pot fi puse la indoiala, a mai aratat ceva (citez):. “Cele mai multe critici occidentale împotriva guvernului sunt fondate, dar ele nu sunt exprimate de către electoratul maghiar. Cetăţenii maghiari nu mandatează şi nu pot împuternici puterile occidentale pentru a schimba politica din ţara lor. A constrânge la democraţie prin mijloace nedemocratice din afară nu se justifică, iar experienţa arată că nici nu este eficace. Această contradicţie pune opoziţia democratică maghiară într-o poziţie extrem de periculoasă. Pe de o parte, aceasta sprijină o politică economică şi socială la care s-ar împotrivi dacă ar fi condusă de către guvernul maghiar. Pe de altă parte, ea ar fi solidară cu procedeele anti-democratice – deci în contradicţie cu ea-însăşi – să nu mai vorbim de faptul că ar fi acuzată imediat de trădare de către opozanţi.”
    Ceeace ridica problema daca – in fata interventiei cu caracter de obligativitate imperioasa unor forte straine in afacerile interne, este posibila si necesara apărarea independenţei naţionale atunci când suveranitatea poporului este în ruina şi când drepturile fundamentale ale libertăţii sunt relativizate. Raspunsul este ca o condiţie esenţială pentru restabilirea independenţei naţionale rămâne restabilirea democraţiei. Reconstrucţia şi reînnoirea democraţiei pot veni , sustine G.M.Tamas, numai din noi forţe politice zămislite din societatea civilă. Atâta timp cât nu va exista o democraţie europeană confederată, independenţa este ultima protecţie a statelor mici europene. Este singurul cadru care, dupa opinia ganditorului maghiar, ar permite în condiţiile actuale, reinventarea suveranitatii poporului.
    O noua suveranitate? Dar asta, ca de altfel si reinventarea unui nou internationalism proletar, este un lucru usor de spus, dar greu de realizat. Nu pentru ca ar da nastere unui nou nationalism, ci pentru ca, si noi ca si ungurii, suntem practic “in cleste”, in blocajul unui santaj in mainile unor falsi reformatori. Am fost ademeniti si cuceriti de fortele occidentale (nu state, ci corporatii), care prin intermediul UE domina si ordona in virtutea unor angajamente acceptate fara rezerve si conditii. Nu ne plac multe lucruri ce ni se impun de Uniunea Europeana, dar avantajele ei par si mai mari. Va putea Ungaria sa beneficieze de avantajele UE si in acelasi timp sa zburde cum doreste in granitele proprii? E greu de crezut. Sau din contra, consecventa cu principiile partidelor de dreapta si extrema dreapta la putere (Fidesz si Jobbik), va iesi din Uniunea Europeana asumandu-si consecintele, dar si dand exemplu de comportament altor doritori. Anul 2012 va fi pasionant din acest punct de vedere.

  • Gabi Cretu

    RN,
    Ceea ce am spus, recunosc ca mult prea succint si poate neclar, se refera la chiar sensul suveranitatii. Cine este suveran intr-o tara in care capitalul apartine intr-o pondere covarsitoare corporatiilor straine iar capitalistii romani pot fi cu indulgenta numiti „autohtoni” dar nici intr-un caz „burghezie nationala”!? Burghezia nationala a jucat rolul ei progresist in multe epoci si tari. Avem asa ceva!? Nu! Ioan Nicolae nu reprezinta burghezia progresista pe care statul s-ar baza, nu!? In realitate, de la pasoptisti, nu am avut niciodata asa ceva.

    Si atunci!? Ce fac statele cucerite cu suveranitatea lor!? Isi manipuleaza cetatenii sa stea cuminti folosindu-se de ideea ca este spre binele lor.

    Trebuie reluat controlul democratic asupra deciziilor economice si rasturnata la ordinea fireasca ierarhia – economia se dezvolta ca sa serveasca societatii, nu viceversa. Eu raman la ideea ca nu ne putem opune unor forte trans-nationale si nelocalizabile (v. capitalul financiar) cu forte nationale. O democratie globala nu ma sperie si nu trebuie sa ne sperie (o numesc proletara pentru singurul motiv ca ei sunt cei mai multi); guvernanta globala este cea ce trebuie sa ne inspaimante pentru ca inseamna ca niste forte nealese si necontrolabile democratic vor decide ce e bine (bineinteles, ce e bine pentru ele).

    Nationalismul pe care il implica aceasta recurgere la invocarea suveranitatii este insa periculos; oculteaza adevarata opozitie (dintre munca si chiar capitalul productiv, pe de o parte, si capitalul financiar, pe de alta) si functioneaza irational, ca o religie laica ce este. Batalia s-a mutat deja intre germani si greci, nu intre cei care platesc si sufera si cei care profita si acumuleaza!

  • Bibliotecaru

    Eu cred că se poate discuta numai după ce se stabileşte doctrina unui internaţionalism. Nu-mi dau seama ce înseamnă internaţionalismul capitalului sau al muncitorilor.

  • Pingback: polimedia.us/fain/

  • N. Raducanu

    @polimedia.us/fain
    Fii atent(a) sa nu mori de atata ras privind din SUA la cele ce se petrec cu romanii de acasa. Dar situatia in tara este tragica, deci mai curand ar fi loc de plans. Stanga sau dreapta nu au prea mult de a face cu iesirea oamenilor pe strazi in semn de protest pentru politica dusa in ultimii 21 de ani (si mai ales in ultimii 7 ani). In orice caz, postarea d-tale dovedeste inca odata ca nu are nici un rost legiferarea votului prin corespondenta pentru romanii de peste granita…

  • Dinica peromaneste

    @N. Raducanu: Suveranitate, cand, de unde, pana cand? Sa fim seriosi, domnule! Daca ar fi sa ne raportam la istoria noastra, la ce a dus suveranitatea? Un paravan in spatele caruia romanii am fost siluiti, dinauntru si dinafara, deopotriva.

    Ideea cred ca-i alta: Joaca la categoria ta!

    @Gabriela Cretu: Da, cred ca-ti inteleg mutarea de accent. Fara sa cunosc traiectele celor de la Critic Atac, ideea ta mi se pare mult mai pragmatica. Asta nu-i putin lucru venind de la cineva ca tine, asa de ancorat(a) in principii!

    E nevoie si de un demers pur teoretic pe Stanga, insa mi-e mai apropae camasa politicului decat haina teoriei. Nota bene: Nimic gresit cu o inversiune de prioritati.

    @polimedia.us/fain/: Nu-i paguba!

  • Stefan

    LA MULTI ANI STIMATA DOAMNA!
    MULTA SANATATE SI MULT SUCCES IN ACTIVITATEA DV.

  • Bibliotecaru

    Un pic mai târziu, furat de evenimente… La mulţi ani!

  • gabicretu

    Mult mai tarziu, furata de evenimente… Multumesc! Intorc urarea cu o precizare: sa fie buni!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *