Cronica unei stiri cunoscute

În spaţiul virtual, un zvon circula din blog in blog: românii nu sunt cei mai deştepţi din lume; nici măcar nu sunt cei mai inteligenţi din Europa! Zvonul nu face parte din categoria celor inventate cotidian, spre uz public sau privat. Oricum, și acestea au o calitate paradoxală  –  sunt lansate ca minciuni dar, pe măsură ce se rostogolesc, devin adevărate; zvonurile, aproape fără excepție, se împlinesc la români.

Informația la care facem referire este însă rezultatul unor studii ştiinţifice, realizate pe eşantioane reprezentative de populaţie, aici şi aiurea. Conform acestora, după nivelul inteligentei măsurat prin teste, ne plasam printre ultimii. Bineînțeles, concluzia se bazează pe o medie a scorurilor individuale realizate; in toate țările se pot găsi genii si idioți; problema este de pondere!

 Vestea a fost întâmpinată  cu reacții violente, venite cu precădere din partea naționaliștilor înfocați; “colportorii” știrii au fost acuzați de denigrare. Patria ar trebui iubită cu ochii închiși! Daca s-ar   realiza la nivel european ierarhii după nivelul violentei verbale, si nu doar verbale,  nu ar fi exclus ca, in sfârșit, să ne situăm in frunte…

Ceea ce nu au înțeles nici criticii, nici criticații, este că relativa deficiență nu are legătură cu apartenența etnică; are legătură cu societatea, cu realitatea in care se nasc, trăiesc si se dezvoltă oamenii. Inteligenta nativă este doar o virtualitate; ea devine capacitate in acțiune sub impactul educației, diversității experiențelor prin care trece omul, mediului, in sens larg; poate creste de la generație la generație; din păcate, poate si regresa.  Am reîntâlnit fiecare după ani de zile  vreun sclipitor coleg din gimnaziu total îndobitocit; in fapt, rămas la nivelul de la 12 ani, care nu mai pare sclipitor  la 30…

Pentru a se dezvolta, precum sistemul muscular, inteligenta necesita antrenament continuu. După trei luni de stat in pat avem nevoie de recuperare loco-motorie pentru a ne deplasa autonom; după ani si ani in care creierul nu este stimulat sistematic capacitatea sa de a rezolva probleme, de înțelegere, se atrofiază; de la malnutriție (proteinele au rolul lor!)  la marginalizare, toate au influentă. Compararea, generalizarea,  abstractizarea si celelalte operații intelectuale depind de existenta materiei prime, de cunoștințele acumulate; gândirea e o mașinărie care nu funcționează in gol, trebuie alimentata.

In loc de a refuza concluzia studiului ar trebui privita realitatea in ochi; numărul caselor in care nu exista cărți de citit, albume de privit, muzica de ascultat, nici măcar o hrană sănătoasa de mâncat este… fără număr in Romania. La instituțiile de cultura, muzee, biblioteci, este rareori coadă; emisiunile culturale se difuzează pe posturi separate, pentru elite (sic!). Școlile sunt confundate cu clădirile in care ele funcționează; banii se investesc in acestea.  Clasele excelează deseori prin goliciunea pereților; daca materiale didactice sau cărți există, ele sunt bine ascunse, sub cheie, in dulapuri. Chiar si familiile bogate sunt lipsite de un interes real pentru lectură, pentru a oferi copiilor o diversitate de stimuli intelectuali; stimulii se reduc la adrenalina generata de caii putere ai mașinilor oferite odoarelor la majorat.

Cei cu o inteligenta mai scăzuta rezolva greu problemele cu care se confrunta; cei cu o inteligenta ridicata le pot însa defini greșit. Asta se face in România in mod constant când se analizează hibele educației. La noi, copiii, tinerii si oamenii, in general, nu învață prea mult; ei învață prea puțin, cum nu trebuie si, de multe ori, ce nu trebuie; aspectul informativ si cel formativ nu sunt văzute in unitatea lor; sunt separate. Se întreține  o nejustificată si injustă discriminare fată de  profesorii din preuniversitar (niște pălmași care formează) in comparație cu cei din universitar (niște elite ce informează). Incoerenta derutanta  din conținuturi nu supăra pe nimeni;  când supăra (vezi conflictul dintre creaționismul predat la religie si evoluționismul de la biologie) este eliminată știința.

Despre faptul că, după inteligență,  nu am fi  pe primul loc nici în România nu a scris încă  nimeni. Oricum, chiar cu un dram de minte,  ar trebui să o ştim cu toții. Dacă lucrurile ar sta diferit, niște români cu cap i-ar putea conduce pe românii fara cap pe un drum mai bun;   nu s-ar recurge la inteligența de import a experților  FMI  si nu ne-am lăsa mânați fără rezistentă intr-o direcție falimentară, nu doar pentru stat, ci si pentru țară. Orice roman care stă  bine cu logica poate trage concluzia prin generalizare; generalizarea nu este pripită; cazurile care confirmă afirmația sunt numeroase si nu găsim excepții care să o infirme oricât am cerceta. Așa s-a întâmplat in Asia de Est, așa s-a întâmplat in Argentina, așa s-a întâmplat in țările africane care au semnat acorduri cu FMI… Oare, cumva,  românii nu stau prea bine nici cu memoria!?

2 Replies to “Cronica unei stiri cunoscute”

  • Pingback: polimedia.us/fain/

  • Bibliotecaru

    Eu cred că nu este vorba despre “românul nu este deştept” ci de “românii nu sunt deştepţi”.

    Oricât de deştepţi ar fi românii luaţi fiecare în parte, în momentul când mai mulţi români trebuie să acţioneze împreună, rezultatul este o anihilare totală a voinţei…

    De aceea spun, nu românul este cel constrâns, românii au o problemă în a se auto-anihila.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *