Home » Feministe, General, Interviuri

Important e sa nu renunti! Ca la maraton!

28 January 2008 468 views 2 Comments

Recunosc! M-am angajat in prea multe lucruri si voi sfarsi prin a nu le face asa cum asa dori pe niciunul. Vaduvit, pana acum, e blogul. Abia reusesc sa mai citesc prin pauze ce scrieti, ma gandesc ce sa va raspund cand ma deplasez dintr-o parte in alta si… nu mai apuc.

Ma bucur mult ca va simtiti liberi sa va exprimati aici dar permiteti-mi si un repros: nu lansati toate temele o data! Sunt interesante, provocatoare dar prea multe in acelasi timp. Eu la ce sa raspund!? Nu vreau ca vreunul dintre amicii noi sau vechi sa creada ca evit sau ignor problemele (sau, mai rau, persoanele).

@Peter,

Oare umanitatea nu se maturizeza si ea de vreme ce unii oameni reusesc!? Comentariul despre devorarea scopurilor de catre mijloace ar trebui extins si publicat. Ai descris esenta situatiei. Din pacate, cred ca cea mai grea intrebare este de ce facem ceea ce facem. Pentru toata lumea; nu doar in politica. E grea pentru ca nu si-o mai pune nimeni. In economie e mai rau. Pentru laicitate mai lupta unii; pe Dumnezeu poti sa-l renegi mai usor (nu si in Romania!) decat sa pui sub semnul intrebarii “sfanta PIATA”. Ea e buna chiar si cand nu exista. Am o mare problema cu “piata” energiei…

@Mihai,

Cred ca ar trebui sa te felicitam dar nu sunt sigura. Cei care asteapta mult timp ceva insa cred ca privesc ca pe o realizare obtinerea acelui lucru (ma refer la cetatenia ta americana); ca urmare, ne bucuram ca avem comentatori americani! Revin, pentru rest.

@Bibliotearu,

Despre OMG-uri, ce sa va spun. Daca acceptam sa ne comportam ca zeii fara sa fim zei, ar trebui sa acceptam si riscurile ce decurg de aici. Natura a facut selectiile in timpi lungi. Noi vrem sa combinam astazi un mar cu o molie (chiar asta se face pentru a obtine soiuri mai rezistente) si sa le mancam maine. Putem doar sa ne imaginam ca niste modificari se produc. Suntem pregatiti pentru ele!? Si asa semanam din ce in ce mai mult cu un Frankestein… Este si o mare batalie economica, se intelege. Banii sunt cei care determina toata dezbaterea; marile companii vor sa-i elimine pe toti micii producatori de pe piata utilizand productivitatea prin orice mijloace drept argument; acestia incearca sa faca fata cu agricultura ecologica dar e dificil. E de competenta Comisiei Europene sa aprobe sau nu un soi. Sustinerea comisarului poate avea doar rolul de a pune pe agenda cetateanului tema si a-i conferi o siguranta subiectiva mai mare. Altfel, nu are nevoie; daca e destul de puternic sa reziste presiunilor celor ce au…

@D-l Raducanu,

Nu merit reprosul. Cu certitudine, avem nevoie de o dezbatere teoretica privind stanga; avem urgent nevoie de o publicatie serioasa si distribuita in toata tara. Cronica Romana intampina mari “dificultati organizate” de distributie. Am descoperit intamplator faptul. Cautam numarul cu interviul meu din octombrie; in vreo zece chioscuri nu am gasit nici un numar dar am fost sfatuita sa ma duc luni, cand se trimit la topit retururile, ca poate gasesc vreun exemplar, daca a ramas pe undeva. Ma duc luni si descopar 49 de exemplare din 50, cate fusesera primite! Ce parere aveti?!

Ceea ce am afirmat vine dintr-o anume ierarhie a nevoilor; ceea ce vad eu ca lipseste profund este o actiune si o simtire de stanga. Asta e problema pe care am vrut sa o subliniez. Sa exemplific. Fara a avea o circulatie exceptionala, cateva din analizele lui Vasile Dancu definesc valorile si vad limitele stangii noastre intr-o maniera mai mult decat inteligenta (chiar daca anume afirmatii pot naste controverse). Membrii PSD le pot citi. Ceea ce lipseste este asumarea actiunilor ce decurg din acele valori si corectarea greselilor ce decurg din acele analize. Sa aparam - politic vorbind - pe Gabriela, una dintre atatea victime ale violentei in familie, care a indraznit sa scrie despre experienta sa aici, pe blog. Sa punem in aplicare in Romania planuri care sa combata traficul de persoane (femei si copii) asa cum am vazut ca sunt in stare altii. Sa nu credeti ca nu ma minunez de cum pot sa am o anume influenta asupra actiunilor guvernului britanic si nu pot sa fac acelasi lucru in propriul partid. Am luat aceste exemple pentru ca erau recente si la indemana. Cu certitudine, exista toate celelalte actiuni ce pot fi intreprinse si lucruri despre care trebuie vorbit. Amintiti-va postul meu mai vechi despre realitatile tacute…

@Valeriu Mangu,

Esenta nationalitatii este constiinta apartenentei la o anume comunitate etnica (de limba si cultura); este un important element in constructia identitatii noastre, a fiecaruia. E foarte periculos insa atunci cand devine sau este, prin natura imprejurarilor, singurul. Observati, va rog, cum gradul de toleranta la valorile si cultura altora variaza, de regula, in acelasi sens cu gradul de educatie, dezvoltare a personalitatii, cu numarul experientelor diferite traite. Observati cum, invers, cele mai puternice sentimente xenofobe si cele mai manifeste reactii nationaliste apar la oamenii foarte simpli, pentru care primul si unicul raspuns la intrebarea “Tu ce esti!?” este “Roman!”

Ma iertati, revin. Ma chema datoria. Iau cina cu Gunter Verheugen; cina de lucru, se intelege. Trebuie sa pregatesc cateva teme pe care as vrea sa le strecor in discutie; despre piata interna e vorba.

2 Comments »

  • Mihai A spus:

    Sigura sau nu, multumesc pt felicitari! Personal nu o privesc ca pe o realizare, sau nu una mare in orice caz. Singurul avantaj pe care il am acum este ca ma pot misca. Binenteles, o vizita in Ro e in prim plan, pt a introduce familiei(in special mamei) sotia si copiii. Si ca sa le dau si lor o idee despre cine sint eu, pt a aprecia mai mult cine sint ei(copiii si sotia). Valori cu care am fost crescut, respectul pt altii si munca cinstita, sint pe cale de disparitie aici, intr-o tara care se vrea “model”. Nu mai sint invatate in familie pt ca “mama sau tatal” lucreaza tot timpul ca masinile iar putinul timp liber pe care il au il petrec in fata televizorului sau in “Disney Land”.
    Vorbind ede nationalitate: in Certificatul de cetatenie pe care l-am primit este specificat:”previous nationality-romanian” adica, cumva AM FOST roman, dar nu mai sint! Ce chestie interesanta! S-ar parea ca unii interpreteaza nationalitatea prin intermediul unei hirtii. Nu te-ntreaba cum si in ce fele simti. Iti spun ei! Asta nu ma opreste ca de fiecare data cind am ocazia sa mentionez, spun ca sint roman si sint chiar mindru de asta! Pt mine “nationalitatea americana” este doar o notiune in acest moment, nu o relitate si nu cred ca o sa-mi schimb parerea vreodata!

  • Roxana A spus:

    ….continuarea post-ului…draga D-na Gabriela Cretu…important e sa crezi in tine…si sa vezi luminitza de la capatul tunelului prin tine si prin criteriul tau de valori stabilit in Viatza…asa e???”IMPORTANT E SA NU RENUNTI…Ca la Maraton” sau ca la orice alt concurs….in si de Viatza…
    p.s. pt.mine…pt …tine…pt …voi toti …cat si pt…posesoarea acestui blog….pupici,io ,rox

Lasa un comentariu!

Adauga un comentariu, sau redirectioneaza catre site-ul tau. Se pote si subscribe to these comments prinRSS.

Fiti politicosi si civilizati! Ramaneti la subiect! Nu spam-urilor!

Pot fi utilizate urmatoarele tag-uri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>