• In General
  • pe

În sfârşit…europeni

În presa europeană am fost ca şi absenţi. Câte o ştire cu romii repatriaţi sau cu reacţiile extremiste împotriva lor, alta cu vreo delocalizare în România a unei companii în căutare de profituri mari, programul competiţiilor fotbalistice şi… cam atât.

Astăzi am intrat în topul ştirilor la EuroNews cu o temă politică grea –  criza guvernamentală. Lor li s-a părut un eveniment care merită statutul de ştire de presă; era ceva nou şi semnificativ. Nouă, dacă nu ne-am pierdut memoria, nu ni se pare nimic nou. Povestea  cu schimbatul guvernelor şi distrugerea coaliţiilor am mai trăit-o. Actorii erau alţii, mai puţin unul, mici variaţii în dialoguri dar, în rest, schema nu este decât o repetiţie. PNŢCD-ul poate depune mărturie.

Nu vă grăbiţi cu concluziile! În istorie se pot repeta actele, nu şi rezultatele!

4 comentarii la “În sfârşit…europeni”

  • Peter Gluck

    Am vazut casnicii destramate pentru nepotrivirea de caracter. Si am vazut casnicii destramate pentru o potrivire mult prea mare de caracter.
    Daca va avea timp si va considera ca merita, Istoria va arata cu care din cele doua cazuri de sus se potriveste destramarea coalitiei. De altfel nu a fost niciodata
    strans „tramata” (dar exista acest verb?) ca sa-i fie greu ca sa se des-trame.
    Gandirea Buna trebuie ferita de dualism- de ideea ca Binele Absolut se lupta cu Raul Absolut- si in acest caz.
    Cu sau fara coalitie, in prezent suntem economiceste si politiceste vorbind, Fiicele si Fiii Ploii.

  • Bibliotecaru

    Am impresia că această coaliţie nu a fost căsnicie, ci o căznicie, că prea a fost supusă caznelor. 😀

  • gabicretu

    @Bibliotecarule,

    Multumesc frumos! Asta e cel mai bun joc de cuvinte pe care l-am auzit in ultima vreme. Foarte util. Nu doar pentru a descrie situatia politica. Pentru o feminista care analizeaza miturile, casnicia-caznicie este o tema…
    @Peter,
    Nu era o aruncare a mingii (sau responsabilitatii); nu vreau sa intru in acest joc, motiv pentru care nici nu fac o analiza a evenimentelor. Chiar daca as fi obiectiv critica, cum sunt, nu as fi crezuta din motivul asocierii cu una dintre parti.
    Un lucru insa este evident – ne lipseste cultura dialogului si gandirea institutionala. Inclusiv analistii evita (sau nu vad) relatiile institutionale despre care ar trebui vorbit, care sunt afectate sau rupte, etc. Repet! Politicienii din vechile democratii europene nu sunt obligatoriu superiori ca persoane celor din Romania; diferenta este ca la ei functioneaza institutiile si la noi nu.
    Este ceea ce incerc sa creez aici, in aceasta perioada – o relatie reglementata, permanenta, un circuit informational, in speranta ca voi genera efectul – adica un mesaj!

  • Peter Gluck

    @gabi- imi place cuvantul asta- dialog. Stiu insa ca un studiu statistic a demonstrat ca 93,5% dintre toate dialogurile sunt de fapt monologuri paralele. In politica cifra este muuult mai mare, iar in politica noastra monologurile paralele sunt considerabil mai multe ca in politica, asa in general.
    Nu sunt foarte contrariat, un alt studiu statistic a aratat ca 84,5% din toate studiile statistice sunt complet gresite.

    Stii ce a zis Peggy Thatcher- nu trebuie sa spui niciodata ca esti o doamna, fiindca aia ori se vede
    ori nu se vede si nu esti. Situatia este aceeasi cu carisma, ori o ai si se vede, ori nu o ai. Cel (sau cei) de sus sa ne fereasca de un candidat anti-carismatic- ma gandeam asa, intr-o doara, fara nici o legatura cu ceea ce se petrece chiar acum.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *