Juramantul de castitate

Astazi sunt mai putin furioasa; nu pentru ca  atitudinile si faptele la care ma refeream ieri ar fi mai putin reprobabile  ci pentru ca deja o multime dintre cei ce scriu si cometeaza, pe bloguri dar si in ziare, par sa se fi trezit. Nu vreau sa reiau o poveste care nu trebuia sa se fi intamplat. Cei care stiu despre cei vorba vor intelege; cei care nu stiu vor putea,  de asemenea, sa-si dea cu parerea pentru ca voi trage numai niste concluzii foarte generale.

1. Niciodata scopul nu scuza mijloacele; in politica. cu atat mai mult, pentru ca e vorba despre oameni si vietile lor. In cazul cu pricina nici scopul nu e prea clar. Este un act gratuit si cu atat mai josnic. Doar ca sa ne distram?!

2. Viata intima a unei persoane nu poate fi supusa judecatii morale sau reglementata. Nici supravegheata sau dezvaluita public (cel putin nu fara asentimentul persoanei). Nici biserica nu mai are de multa vreme liste cu ce este permis si ce nu in intimitate… Relatiile dintre persoane pot fi judecate moral. Adica nimeni nu ne poate opri sa o facem fiecare in parte si sa decidem  in  functie de aceste judecati. Pentru asta ar trebui sa stim cine sunt persoanele, motivele pentru care actioneaza de o anume maniera, etc (ca in orice judecata morala…) Nu era deloc cazul. Toate condamnarile cu manie erau concluzii ale unor supozitii care erau in textul scris, nu in imaginea presupus veridica. De spus, putem spune orice. Atentie insa cand ranim oameni vorbind aiurea!

3. Legile incalcate ar fi  Constituita (art.26) si Codul Penal (reglementarile referitoare la utilizarea ilegala a unor mijloace de supraveghere, defaimare publica, punerea in circulatie a unui material care incalca drepturi constitutionale, etc.)  Observ ca unii au inca o problema in a distinge intre victima si vinovat…

4. In politica, exista mijloace democratice prin care putem sa ne exprimam opozitia fata de o persoana (atunci cand nu suntem de acord cu comportamentul, ideile, actiunile sale). Cel mai simplu este sa vorbim si sa-i convingem si pe ceilalti ca avem dreptate. Din pacate, in politica se practica inca un sex oral mult mai periculos decat cel incriminat. El se face in public, in organismele de conducere, in studiouri de televiziune, unde Seful este adulat intotdeauna si criticat niciodata.  Beneficiarul serviciului este numai Seful (indiferent de culoarea politica).  Nu pot sa apreciez orgasmul la care ajung cei implicati in asemenea situatii; pare sigur ca le place… Ca martor, de-a lungul timpului, la cate o scena de acest tip, va garantez ca produce o greata pe care nu o poate egala nici cea produsa de cel mai oribil film porno cu actori.

5. Mijloacele acceptate pot avea si succes daca sunt folosite inteligent si cu onestitate. Chiar si in politica. Va pot da si exemple…

PS

Titlul a ramas cel de ieri, cand incepusem sa scriu postul. Se intelege ca era o propunere; toti alesii sa depuna, pe langa juramantul fata de patrie, si juramantul de castitate in momentul in care isi preiau mandatul. Mi-am dat seama insa ca propunerea nu ar fi putut preveni intamplarea de care vorbim nici in cazul ipotetic in care protagonista ar fi fost chiar… protagonista. Dintr-un motiv simplu. Colega cu care ma simt astazi solidara este un simplu cetatean care militeaza intr-un partid si care a atins o anume vizibilitate publica in aceasta calitate. Nu a fost si nu este deputata, senatoare, consiliera (generala sau nu…).  Daca  se crede ca cei alesi datoreaza explicatii pentru orice tuturor cetatenilor – adica si celor care nu i-au votat si care-i injura zilnic – colega mea nu era vizata. Nu ma poate insa nimeni impiedica sa gandesc ca toata magaria are legatura cu faptul ca se hotarase sa-si asume riscul de a da explicatii pentru orice si sa candideze pentru un loc in parlament…

26 Replies to “Juramantul de castitate”

  • Peter Gluck

    Tema interesanta si importanta. Castitatea sexuala este, cum bine se stie- cea mai afurisita dintre perversitatile sexuale. Castitatea intelectuala este cel mai (auto)degradant dintre modurile de gandire.
    Despre sex si mai ales despre prejudecatile sexuale si despre radacinile lor- foarte multe de natura religioasa- am scris in Info Kappa 276. Este acolo si o e-discutie cu un tanar gay- homosexualitatea fiind un alt aspect al “problemei” sexului.
    Nu stiu la ce caz se refera Gabi exact dar este clar ca e rau cand, vorba lui Svejk- lumea se tampeste la patrat- mass media o face pentru bani, fiindca interesantul fals se vinde mai bine decat interesantul cu adevarat interesant.
    Ar trebui sa existe legi si meta-legi ale decentei,
    respectului, demnitatii, intimitatii persoanelor. En passant aud ca in sport (citeste fotbal) nu vor mai fi pedepsite insulta si calomnia. Asta e contagios.

    O fi buna democratia dar nu cand sare peste cal, e prea permisiva si da drum liber tuturor rautatilor
    de la cele ucigase la cele mai murdare.

    In alta ordine de idei- pentru prietenele mele si prietenii mei- ma pregatesc pentru promovarea pe o scara mult mai larga a ideilor (vreo duzina, doua)
    pe care le am promovat in cei 6,5 ani de cand scriu revista. Va fi in romana dar si in engleza. Am alcatuit o Essence IK- editorialele, guest editorialele si citatele -comprimata cu .rar
    e vreo 4 Mbytes. O trimit oricui care o doreste, dar nu fac spam.
    Actiunea asta ma scuza oarecum pentru lipsa de informare la zi- nu stiu cine cu cine, unde, cand, de ce si cum…
    se cearta- honi soit qui mal y pense
    Peter

  • Darius

    @Peter
    Te-as ruga sa imi trimiti si mie arhiva. Adresa mea este darius2u@yahoo.com. Mii de multumiri.

    @Gabi
    As putea sa fiu de acord cu tine dar ma tot impiedic de o chichita inca de la inceputul acestui scandal(si de atunci pendulez cand intr-o parte cand in alta). Un asemenea act, performat intr-o masina, ziua in amiaza mare, poate sa fie introdus la categoria “Viata intima”?

  • Peter Gluck

    @Darius. Cu placere, am trimis.Sper ca dezarhivarea
    a mers.
    Peter

  • gabicretu

    @Darius,
    Imi pare rau ca te contrazic dar nu locul unde este performat ci natura actului il face intim. Faptul ca multi barbati fac pipi la copac, pe marginea drumului, inseamna doar ca ei isi asuma un risc – cel de a fi vazuti intr-o ipostaza… Nu inseamna ca e mai putin un act intim sa faci pipi.
    Sunt si exemple mai frumoase. Este de multa vreme destul de obisnuit ca tinerii sa se sarute si pe strada. Tot act protejat de dreptul la intimitate ramane.
    Si de unde stii ca era ˇziua in amiaza mare”?! Iar actul se numeste sex. Noaptea ar fi fost act intim?!
    Raman valabile cele spuse mai sus. Si chiar daca unul nu vrea sa-si respecte un drept (dreptul la viata, de exemplu) si se sinucide, asta nu ma autorizeaza sa-l ucid eu.
    Cei din film, nu conteaza cine or fi, pot cel mult sa fie acuzati de o greseala (lipsa de discretie) pe baza datelor pe care le avem. In cazul celorlalti e vorba de infractiuni! Incalcari ale legii, daca ma intelegi mata…

  • Darius

    @Peter
    Receptionat. Totul este in regula. Multumesc inca o data.

    @Gabi
    Cred ca inteleg dar trecand peste aspectul imoralo-ilegal al postarii filmului daca protagonista este cine se presupune ca este iar protagonistul nu este cine ar trebui sa fie problema de fond ramane.

  • Peter Gluck

    Se pare ca nu exista legi – sau cele care exista sunt ignorate- pentru apararea demnitatii omului.
    Incerc sa duc la stomatolog (pentru o dubla extractie) o intrebare vipera sau cobra- de ce avem legi dure care apara cainii – dar pe oameni i-am ignorat?
    Democratia nu inseamna ca poti dansa pe sufletul omului cu bocanci cu cuie si ca poti spune sau arata orice marsavie despre ea/el nepedepsit.

    Pe undeva e de vina si cultul celebritatilor- imbecilitatea amiral a epocii noastre- unii traiesc bine numai fiindca se expun ginitorilor.
    De la asta se imbolnaveste intreaga societate, oamenii devin voyeuri patologici.
    Am pornit in IK actiunea de ignostire ( a ignora cu ostilitate) a celebritatilor de calitate joasa- faimoase fiindca sunt faimoase.
    Nu merge…cred ca e prea tarziu.

  • gabicretu

    @Darius,
    Problema esentiala este ca nu putem trece peste aspectele legalo-morale; nu avem voie sa facem din asta un lucru acceptabil, tolerabil, etc… Daca o facem, oricui, in orice moment, pentru orice motiv, i se poate intampla sa fie supravegheat cu camere de luat vederi, informatiile sa fie folosite ca mijloc de santaj, etc. Ce nu solicita permisiune serviciile in acest moment! Imagineaza-ti ca nu ar mai avea nevoie legal de acord ca sa supravegheze pe cineva! Astea sunt doar argumente pragmatice, nu de principiu.
    Care era ipoteza din final?! Daca relatia sexuala era una extraconjugala?! Sigur ca putem sa ne punem problema si sa discutam, inclusiv public, daca o persoana care are o relatie extraconjugala poate sa activeze intr-un partid politic.
    Vor fi probabil argumente realiste care vor spune ca nu e bine sa punem interdictie la membrii de partid sa aiba relatii extraconjugale ca sa nu ramana partidele fara membri. Eu as fi de acord dintr-un motiv mai egoist. Astfel ar fi mai multe femei decat barbati, sau mai multe decat acum, in orice caz. Incidenta relatiilor extra e mult mai mare printre barbati.
    In calitate de prieteni, putem chiar sa-i cerem celui (celei) in cauza sa clarifice situatia.
    Daca este candidat(a) pentru ceva putem decide sa sanctionam acest aspect votand impotriva.
    Cred ca avem permisiunea si legala si morala sa intrebam (cand avem o suspiciune si conteaza pentru noi)daca-i adevarat ca are o relatie…
    Nu sa dam ca adevarate (ca noi stim) lucruri care-s complicate, sa le punem pe internet si sa facem pe inocentii.

  • Bibliotecaru

    Citeam acest post şi, fără să vreau, în timp ce ochiul parcurgea textul, mintea era deja ajunsă la următorul loc biblic:

    Iar după ce a intrat în casă, ucenicii Lui L-au întrebat, de o parte: Pentru ce noi n-am putut să-l izgonim?
    El le-a zis: Acest neam de demoni cu nimic nu poate ieşi, decât numai cu rugăciune şi cu post.
    Biblia/Noul Testament/Marcu/Capitolul 9, 23-29

    Aşa spune Mântuitorul, post şi rugăciune. Astăzi relevanţa sacrificiului înseamnă nemâncare, nu şi curăţire. Construcţia modernă a conştiinţei se bazează pe apologia pedepsirii păcatului. Pentru că adevărul este că există un apetit pentru păcat şi o aplicaţie pentru înfrânare. Scabrosul este cerut, este vânat, are public şi asta nu este tocmai în concordanţă cu presupusa natură superioară, specific umană.

  • n. raducanu

    Abia citind comentariile de acum, ca si cele de la articolul “Pentru cei ce se asteapta…” imi dau seama ca tema articolului d-nei Cretu, la care am facut un amplu comentariu era cu totul alta, mai terestra, adica mai apropiata de partea de jos a fiintei umane decat de cea de sus. Cer scuze pentru divagatie, dar nu mai sunt la curent cu toate detaliile scabroase ale politicii dambovitene…

  • gabicretu

    @D-l Raducanu,
    Nu erau deloc divagatii. Asemenea cazuri, ca cel in “desbatere publica”, sunt doar cazuri limita ca se petrec intr-o societate pe care ati descris-o splendid. Din pacate, cazurile limita devin un fel de norma… Tot ce se intampla are drept explicatie principala, cred, chiar un fenomen de care vorbeati (moneyteismul, cum zice Peter).
    Cat despre partile fiintei umane… Din pacate, partea de sus este problema…
    Speram ca maniera mai colorata care s-a folosit din cand in cand nu v-a socat. E doar adaptarea la nivelul scazut de sensibilitate la nuante caracteristic multora, se pare.
    @Bibliotecarule,
    Putem sa ramanem, in context, la discutia despre drepturile omului, lege, etc.? Cred ca problema trebuie sa fie pusa in termeni civici. Pacatul are definitii mult prea… relative.
    PETER, AJUTA-MA!

  • Peter Gluck

    Fara indoiala, cei care se distreaza sau/si fac bani uitandu-se si punand pe altii sa se uite la cum fac sex altii (nu cei care se uita) comit o multime de pacate- chiar capitale.
    Am studiat istoria pacatelor capitale- ele au avut o evolutie destul de complexa de cand a fost scrisa Biblia dar lacomia si invidia au fost din totdeauna pe lista. E interesant ca prostia este neutra din
    acest punct de vedere, ignoranta chiar cea cultivata
    intens si cu pasiune ardenta, nu cere pedeapsa. Minciuna- de pilda prezentarea ca certitudine absoluta a unui lucru nesigur si lipsit de dovezi (ca si in acest caz concret) apare impreuna cu “marturie” in Porunca a 9a
    (http://www.crestinortodox.ro/Cele_10_porunci_Dumnezeiesti-30-4043.html) Desigur si Porunca a 10a este, psihologic gandind, incalcata- voyeurii si voyeuritzele- poftind la sexul practicat in film.

    Dar lumea merge inainte- o inventie omeneasca introdusa (sic!) cu forcepsul in istorie se cheama “drepturile omului” (vezi Info Kappa nr. 211)
    si se afla intr-o relatie extrem de complexa cu religiile. Personal, nu sunt in stare, intelectual vorbind, sa apelez la reductionismul religios- deci
    sa caut descrierea oricarui fapt si solutia concreta si completa/definitiva a oricarei probleme in Biblie plus comentariile sfintilor parinti.
    Nu cad insa in pacatul invidiei- ii admir pe cei care sunt in stare s-o faca.

    In acest caz ar fi mai bine ca reductionistii si oamenii care fac legea sa conlucreze pentru apararea drepturilor omului.
    Nu vreau sa cad nici in greseala lipsei de inteligenta, Mihail Ralea a dat cea mai buna definitie negativa a inteligentei- “a fi inteligent inseamna a NU confunda punctele de vedere”. Practic asta inseamna ca discutiile sunt posibile numai intre oameni care:
    a) pornesc de la premize apropiate, macar nu incompatibile;
    b) au moduri de gandire similare.

    Deci nu putem discuta cu cei pe care ii intereseaza mai mult propriile privilegii banesti (de exemplu)
    decat drepturile individuale sau cu cei care considera ca tribul este important, individul nu.

    Sa clarificam intai care este situatia cu drepturile omului. Inclusiv, in cazul pe care il discutam acum.

  • Bibliotecaru

    @ gabicretu
    Se poate şi aşa, am discutat atât despre acest subiect şi nu mai ştiu exact ce am spus colo şi ce am spus colo. Din punct de vedere legal e simplu:

    Sper că nu am mai spus asta încă o dată aici. Am să iau cu copy/paste din ce am spus pe un alt blog, să-mi fie iertat, dar subiectul a început să mă obosească:

    Stimatul domn, care văd că are impresia că a făcut un act jurnalistic, probabil că nu cunoaşte prevederile Legii privind prevenirea si combaterea pornografiei Nr. 196/2003 care stipulează clar:
    Art. 8. – (1) Persoanele care realizeaza site-uri cu caracter pornografic sunt obligate sa le paroleze, iar accesul la acestea va fi permis numai dupa ce s-a platit o taxa pe minut de utilizare, stabilita de realizatorul site-ului si declarata la organele fiscale.
    (2) Persoanele care realizeaza sau administreaza site-uri trebuie sa evidentieze clar numarul accesarilor site-ului respectiv, pentru a putea fi supus obligatiilor fiscale prevazute de lege.
    (3) Activitatile prevazute in prezentul articol se autorizeaza de catre o comisie a Ministerului Culturii si Cultelor, din care fac parte reprezentanti ai Ministerului de Interne si ai Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei.

    Ceva mai jos se spune:
    Art. 14. – Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda
    de la 50.000.000 lei la 250.000.000 lei urmatoarele fapte:…
    k) nerespectarea dispozitiilor art. 8 alin. (1), referitoare la
    obligatia de parolare a site-urilor cu caracter pornografic si de impunere
    a unei taxe pentru accesul la aceste site-uri.

    Pe lângă asta, i se închide şi site-ul:
    Art. 15. – (1) Autoritatea Nationala de Reglementare in
    Comunicatii poate primi sesizari cu privire la nerespectarea prevederilor
    art. 8.
    (2) In cazul primirii unei sesizari si a verificarii continutului
    site-ului, Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii solicita
    furnizorilor de servicii pentru Internet blocarea accesului la site-ul in
    cauza.
    (3) Nerespectarea, de catre furnizorii de servicii pentru Internet,
    a obligatiei de a bloca accesul la site-urile care nu respecta prevederile
    art. 8, in termen de 48 de ore de la primirea solicitarii prevazute la alin.
    (2), din partea Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii,
    constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 100.000.000
    lei la 500.000.000 lei.

    Dar probabil că merită, nu-i aşa.

    PS. Legea este destul de veche, cuantumul amenzilor s-ar putea să se fi dublat între timp.

    Acesta este punctul meu de vedere legal.

    Am să vă spun definiţia mea despre păcat, o definiţie care nu este deloc relativă. Păcatul este lucrul pe care îl facem şi de care ne pare rău, ne simţim ruşinaţi, şi avem tendinţa de a-l ascunde.

    Eu nu încercam să vorbesc în comentariul meu de mai sus despre condamnarea păcatului, dimpotrivă. Eu vorbeam despre prefăcătoria celor care condamnă păcatul altuia deşi păcatul este şi în sufletul lor, “Astăzi relevanţa sacrificiului înseamnă nemâncare, nu şi curăţire. Construcţia modernă a conştiinţei se bazează pe apologia pedepsirii păcatului. Pentru că adevărul este că există un apetit pentru păcat şi o aplicaţie pentru înfrânare.”

    Încep şi eu să mă obişnuiesc cu a fi înţeles exact pe dos.

  • Bibliotecaru

    @ Peter Gluck
    Când am ajuns cu lectura mesajul domniei voastre la “E interesant ca prostia este neutra din acest punct de vedere, ignoranta chiar cea cultivata intens si cu pasiune ardenta, nu cere pedeapsa.”, nu am putut trece mai departe.

    Îmi puteţi da un citat biblic în care prostia sau ignoranţa este cultivată?

  • Peter Gluck

    @Fericiti cei saraci (nu bolnavi!) cu duhul.

    Iar povestea cu pomul cunoasterii este greu de inteles. Dar cum am spus-o de mai multe ori Adam a mancat suparator de putin din fructul oprit.

    Problema se poate pune si invers- sa cautam un citat biblic care lauda inteligenta…

    Pacat ca v-ati oprit din lectura- mai urmau cateva
    idei care lamureau ceva din probleme- inclusiv care sunt conditiile care fac posibile un dialog real.

  • Bibliotecaru

    @ Peter Gluck

    Textul în română poate lăsa înţelesul de “sărac cu duhul” drept ignoranţă. Eu aş fi tradus “sărac în duh” şi nu mai apărea nici o confuzie. În latină însă textul este foarte clar.

    “beati pauperes spiritu quoniam ipsorum est regnum caelorum”

    Aici se înţelege clar că duh înseamnă spirit şi nu prostie. Ce vrea să spună deci Mântuitorul prin:
    “Fericiţi cei săraci cu duhul, că a lor este împărăţia cerurilor.”?

    Nu poate greşi cel ce nu ştie că greşeşte. Pentru a greşi este nevoie să ştii că faci un rău. Deci cel care nu simte credinţa nu poate greşi prin ne-exercitarea credinţei.

    Adam, când a muşcat din fruct, fiind fără de păcat, nu putea avea cunoştinţa exactă a ceea ce însemna păcat. Încălcând o poruncă, păcătuind, el a avut brusc revelaţia la ceea ce este bine şi ceea ce este rău. Biblia subliniază acest lucru prin acoperirea goliciunii. Întrebarea lui Dumnezeu este:
    Şi i-a zis Dumnezeu: “Cine ti-a spus că eşti gol? Nu cumva ai mâncat din pomul din care ti-am poruncit să nu mănânci?”

    Este evident că fructul in sine nu avea nici o însemnătate, încălcarea poruncii l-a făcut pe Adam să raţioneze, să cunoască, să se îndoiască. Brusc el a ştiut ce este bine şi ce este rău. Cum putem gândi că Adam a încălcat o interdicţie explicită şi directă, deşi pentru el Dumnezeu era o realitate plenipotenţiară şi palpabilă. El ştia puterea lui Dumnezeu şi totuşi i-a ignorat interdicţia pentru că nu conştientiza încălcarea interdicţiei ca pe un lucru deosebit. De altfel, cunoaşterea, aflarea binelui şi răului îl izgoneşte pe Adam din rai.
    În acest context, este firească intrarea în rai a celui care nu deosebeşte binele de rău, nu cu cauza particulară a prostiei, ci cu cauza lipsirii de duh, de spirit.

    Lăudarea inteligenţei? Păi nu este întreg Vechiul Testament o laudă adusă inteligenţei Mântuitorului de a interpreta textele sfinte? Nu asta L-a evidenţiat în timp ce vorbea oamenilor şi celor din Templu. Nu sunt răspunsurile lui pline de tâlc ascuns celor neiniţiaţi, tâlc care mai este interpretat şi astăzi?

  • Bibliotecaru

    @ Peter Gluck

    Dacă doriţi să faceţi interpretarea bibliei, nu încercaţi să o interpretaţi ca pe un text spus ieri de cineva, încercaţi să vă puneţi în perioada în care a fost concepută.

    Atunci când citiţi:
    “Să nu doreşti casa aproapelui tău; să nu doreşti femeia aproapelui tău, nici ogorul lui, nici sluga lui, nici slujnica lui, nici boul lui, nici asinul lui şi nici unul din dobitoacele lui şi nimic din câte are aproapele tău!”, dvs. puneţi un egal între dorinţa generală şi plăcerea trupească.

    Dacă vă gândiţi însă la lumea de acum câteva mii de ani, veţi înţelege că plăcerea trupească era cu totul altceva decât este acum, existau alte valori sociale, alte practici ale vieţii, alte preocupări. Este evident că sexul ca plăcere nu avea importanţa de astăzi şi nici implicaţii psihologice subtile, ci preocuparea era cel mult asupra urmaşilor. Ce însemna să nu vrei femeia aproapelui tău? Însemna să nu-i dai celui de lângă tine un ciomag în cap şi să-i iei femeia să pleci cu ea. Nu vorbim aici despre oameni elevaţi, aşa cum sunt prezentaţi astăzi în filme biblice, vorbim despre oameni aproape sălbăticiţi, exploataţi ca sclavi, fără instruire şi stratificaţi pe baza forţei pumnilor şi a inteligenţei manipulării… şi peste ei Moise, care era un privilegiat, care beneficiase de cea mai bună instruire a vremii, de bună creştere, de accesul la bibliotecă, la vârful societăţii. Era deci nevoie de nişte legi de comportament social pentru ca drumul lung al deşertului să nu însemne un auto-masacru neguvernabil. Trebuie să privim cele 10 porunci nu ca pe ceva profund, sensibil, subtil, ci ca pe ceva cât se poate de direct. Practic legea oprea pe cel cu pumnul tare să ia orice doreşte de la cei cu pumnul slab. Nu ştiau ei pe atunci de voayorism sau exhibiţionism.

  • Peter Gluck

    @Bibliotecaru: multe multumiri pentru lamuriri si pentru intelegerea superioara a problemei in context istoric si filozofic. Poate vom discuta mai mult daca ne vom intalni in afara blogului lui Gabi.

    Hai sa ne intoarcem la mioarele noastre, mai ales la cea napastuita de lupii si lupoaicele din mass media!

  • gabicretu

    @Bibliotecarule,
    Tare ma tem ca textul citat este doar o formulare (negativa) a unui drept – cel la proprietate privata. Si nu era adresat sclavilor ci stapanilor (posesorilor listei de bunuri susnumite)

  • Bibliotecaru

    1. Din câte am înţeles de la cei care au văzut filmul, nu se cunoaşte cu certitudine cine anume este în film.
    2. Faptul că oamenii au ajuns la un grad superior şi distilat de nesimţire, faptul că se fac poze de tip paparazzi, că se fac filmuleţe, dar mai ales că se fac publice, este o vină politică superioară.
    Când eu susţineam că episodul “ţigancă împuţită” este o profanare a intimităţii, nu am simţit în spate susţinerea celor care acum susţin dreptul la intimitate. Eu am fost consecvent, am comentat acest episod, alături de celelalte episoade, condamnând pe cei care fac asemenea “dezvăluiri” în numele dreptului la informare, abuzând peste limitele bunului simţ. Sincer mie mi se pare o dovadă de dezumanizare, nu filmuleţul în sine, ci afişarea lui ca “argument” politic. Trăiesc într-o lume penibilă şi sunt înconjurat de oameni care văd realitatea după bunul interes personal. Altfel nu-mi explic cum cei care îl condamnau pe Traian Băsescu că a vorbit rasist în intimitatea maşinii sale cu soţia sa, vin acum şi vorbesc despre drepturile omului şi nici invers, cei care îl apărau pe Traian Băsescu râd acum de faptul că “ceilalţi” au păţit-o.

    Sigur, nu este vorba despre cei de pe acest blog, ci de lumea largă a internetului vorbit/scris, de deontologii care fac presă la limită, de publicul consumator de ştiri de tip can-can.

    Ce pot să spun în plus?

  • Bibliotecaru

    @ gabicretu
    Vă amintesc că în contextul exodului nu prea erau stăpâni, toţi erau foşti sclavi.

    Este adevărat, mii de ani mai târziu, prima crimă a lumii s-a rafinat în grija pentru avut, respectiv tulburarea de posesie.

  • gabicretu

    @Biblio, (asta-i diminutiv de la bibliotecar)
    Sper ca nu se refera la mine comentariile despre tacerea in cazul “pasarica”. Daca imi amintesc bine, m-am certat si cu prieteni buni din cauza respectiva…

  • doinaş

    Pana la urma, un nebun arunca o piatra (un film) si o gramada de intelepti … cum era mai departe?
    Se stie/se poate descoperi cine a trimis filmul?
    Legal, poate fi sanctionat pentru spionaj si incalcarea dreptului la viata privata?
    Daca da, de ce nu se intampla asta?
    Pentru ca acesta era scopul: sa provoace valuri, sa tulbure apele…nu conteaza cu ce pret.
    Eu ma intreb CE nu trebuia sa vedem noi in acele ape…?

  • Bibliotecaru

    @ gabicretu
    🙂
    Din moment ce am scris “Sigur, nu este vorba despre cei de pe acest blog…”, probabil că nu se referă la dumneavoastră sau la altcineva de pe blog.
    🙂

  • Bibliotecaru

    @ doinaş
    Probabil că lumea din jurul nostru se ofileşte, se preschimbă în putregai, se destrămă ca un castel de cărţi de joc distrus de o boare de vânt… încet ne dezumanizăm, precum animalele din lumea creată de doctorul Moreau.

  • oky

    ma sperie faptul ca lumea se indreapta inspre ceva ce nu pot defini clar,dar sigur nu ma poate multumi aceasta directie.oare nu mai exista nici o limita?pentru a inlatura un om, din orice se presupune ca ar trebui inlaturat,se distrug vietile, nevinovate,ale unora din jur.viata asa-numitelor victime colaterale…nu conteaza ce reprezinta acele persoane, nu conteaza familia,copiii,prietenii…NIMIC. oare ne indreptam catre nimic?imi place sa cred ca mai exista persoane in lumea asta care mai cred in corectitudine,in loialitate, in solidaritate…imi place sa cred ca mai sunt oameni care nu vor sa distruga familii, credinte, prietenii doar pentru a-si satisface orgolii care mai de care mai…nesanatoase.eu consider ca ce i s-a intamplat anei birchall este de domeniul salbaticiei.tine de canibalism.in nici un caz nu tine de civilizatie.nu sunt o puritana,god imi e martor,dar nu de aceea sunt solidara cu ana.ci pentru ca lucrurile intime sunt…intime si trebuie tratate ca atare.nu cred ca practicarea sexului oral tine de nivelul IQ-ului si nici nu te impiedica sa gandesti sau sa-ti faci treaba asa cum trebuie.e doar o practica,mai mult sau mai putin…practicata.nu stiu cat la suta din populatia globului o face dar, sunt sigura ca sunt mult mai multi cei care o fac si foarte putini care o si recunosc…dar nu doresc sa fac prea mult caz…si ma intorc la salbaticie. ma intristeaza ca in loc sa se foloseasca creierele si finantele pentru a face ceva constructiv, nu stiu, sa descopere remediul unei boli,sa ajute persoane aflate in dificultate,sau sa gaseasca noi surse de combustibil etc. nu stiu cum sa distruga cat mai mult.pacat.spuneai intr-o discutie anterioara ca frumoasa tara avem,pacat ca nu e apreciata la valoarea ei.eu as continua spunand ca avem si oameni destepti, cu initiativa, care vor sa schimbe ceva,pacat ca nu stim sa-i apreciem…si nu vreau sa ma opresc doar la exemplul de fata.

  • Bibliotecaru

    @ oky
    Dumneavoastră aţi folosit un nume. Aţi văzut filmul? Sunteţi sigur de identitatea persoanei?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *