La treabă! Gata cu vacanţele

Prietenul nostru Peter vrea sa scrie un editorial despre geniu; talentul, despre care tocmai a scris, nu-l mai mulţumeşte. Greu de formulat o poziţie  într-o ţară unde toţi se cred geniali… Are nevoie de ajutorul nostru; nu să ne dăm genii ci să-i dăm exemple de unele. Cu o precizare necesară; nu vrea să vorbim despre geniile trecutului, că despre ele s-a tot vorbit. Ceea ce îşi propune este să arunce o lumină asupra acelor personalitaţi care pot influenţa prezentul şi viitorul lumii în care trăim.

Părerea mea de consilier ar fi aceea  că geniul este rodul unei întâmplări; o întâmplare fericită în care calităţile individuale ale unei persoane se intersectează cu valorile (existente sau născânde) ale unei societăţi, într-un timp de relativă linişte. Ceilalţi, sunt martiri; eventual recunoscuţi peste secole…

În plus, consider că până astăzi conceptul a fost folosit oarecum îngust; ori a fost psihologizat (vezi supralicitarea IQ-lui drept criteriu), ori a fost folosit în sensul său romantic (artistul şi, uneori, creatorii din ştiinţe).  O zonă esenţială a excelenţei posibile  – cea care derivă din inteligenţa socială – a fost ignorată. În legătură cu societatea, doar genii ale răului şi-au mai făcut loc din când în când…

Acestea fiind zise, la treabă! Rog din suflet să vă daţi cu părerea despre cei pe care-i consideraţi geniile contemporane, arătându-vă prietenia faţă de Peter. Merită!

20 Replies to “La treabă! Gata cu vacanţele”

  • Peter Gluck

    Multumesc mult, Gabi!Nu pot sa-mi inving suspiciunea mereu crescanda ca azi este o epoca a naibii de nefasta pentru genii- in stiinta si in cultura. Locul geniului il ia tot mai mult superbogatul si ciudatul- de toate sexele si din toate zonele.

  • Bibliotecaru

    Eu aş scrie despre starea de geniu… dar nu ştiu cum se face că niciodată nu am avut timp să mă auto-analizez. 😀
    Puteţi adresa întrebări şi am să vă răspund 🙂

  • Peter Gluck

    @Bibliotecaru- multumiri pentruca ne permiti accesul la experienta personala. Prima intrebare: este adevarat ca:
    “Cand un geniu adevarat apare in lume, poti sa-l recunosti dupa acest semn: toti netotii se aliaza impotriva lui. (Jonathan Swift)?”
    Se zice ca modestia este otrava pentru geniu, cum poate fi combatuta aceasta pacoste?
    Multumesc anticipat!

  • Bibliotecaru

    @ Peter Gluck
    Lumea a ales să pună în dicţionar…
    GÉNIU, genii, s.n. I. 1. Cea mai înaltă treaptă de înzestrare spirituală a omului, caracterizată printr-o activitate creatoare ale cărei rezultate au o mare însemnătate; persoană care are o asemenea înzestrare.

    Ei bine, eu nu cred că a fi geniu înseamnă aşa ceva. Eu cred că un geniu are capacitatea de a vedea ceva special în spatele unor lucruri care pentru toţi ceilalţi sunt lucruri obişnuite. Geniul nu este deci o supra-capacitate, ci un fel de autism care-ţi dezvălui în mod treptat o realitate alternativă, o altă percepţie. Geniul este deci în mod implicit anormal, cu o gândire ieşită din comun, greu de înţeles, deasupra binelui şi răului, de multe ori închis la ospiciu, declarat schizofrenic, chiar anti-social. Este evident că marii oameni geniali sunt anormali… acest lucru intră practic astăzi în definiţia geniului. Înţelesul lucrurilor din spatele realităţii crează legături între genii, chiar şi traversând timpul.

    De exemplu, geniul din mine a descoperit o legătură între această pictură

    http://www.follydiddledah.com/images/hieronymus_bosch.jpg

    şi cartea lui Mihail Bulgakov “Maestrul şi Margareta”.

    Cînd Margareta puse piciorul pe iarba înrourată, orchestra de sub sălcii răsună mai tare, şi din focul de vreascuri zbură mai vesel un snop de scîntei. Sub ramurile sălciilor, presărate cu cerceluşe gingaşe şi pufoase, conturîndu-se în razele lunii, şedeau pe două rînduri nişte broaşte fălcoase şi, um-flîndu-se, de parc-ar fi fost de cauciuc, cîntau din fluiere de lemn un marş solemn şi eroic. Dinaintea muzicanţilor atîrnau smocuri de putregai fosforescent, prinse în nuieluşe de sălcii, ca să lumineze partiturile. Pe botul broaştelor sclipeau umbrele dănţuitoare ale focului de vreascuri.
    Marşul se cînta în cinstea Margaretei. I se făcea o primire dintre cele mai triumfale. Rusalcele străvezii îşi întrerupseră hora încinsă deasupra rîului şi o aclamară fluturînd în aer nişte ierburi de apă, iar deasupra malului pustiu şi verzui răsună, rostogolindu-se pînă departe, lărmuirea lor de bun venit. Nişte vrăjitoare în pielea goală ţîşniră de după sălcii, se încolonară cu reverenţe şi plecăciuni, curat ca la curtea împărătească. Cineva, cu picioare de ţap, veni fuga la Margareta, lipindu-şi buzele de mîna ei şi, aşternînd pe iarbă o ţesătură de mătase, întrebă dacă regina e mulţumită, dacă i-a făcut plăcere scăldatul, poftind-o să se întindă, ca să se odihnească, ceea ce Margareta şi făcu.

    Şi aşa mai departe…

    Dacă nu aş fi ştiut ce şi cum să caut, cum să fi putut să înţeleg în pictura destul de ciudată a maestrului Hieronymus Bosh, “Grădina plăcerilor pământeşti”, simbolul faustian? Înţelegând legăturile din cele cunoscute, se construieşte o altă realitate, piatră cu piatră şi această altă realitate înseamnă genialitate.

    Relativ la modestie…
    Unul dintre profesorii mei care au fost şi educatori nu numai capacităţi emiţătoare de informaţie, mi-a spus aşa:
    Cineva care se crede geniu deşi e prost are mai mult de câştigat decât un geniu care se crede prost.
    De atunci nu mai am reţineri în această privinţă, ştiu că sunt un geniu şi nu-mi pasă de ce cred ceilalţi.

  • Peter Gluck

    @Bibliotecaru- inca odata multumiri!
    Frumoasa bisociatia Bosch – Bulgakov!
    Pe mine m-a impresionat cel mai mult bisociatia dintre
    marii filozofi si marii compozitori imaginata de Mihail
    Ralea; ma gandesc unde sunt marii compozitori si marii
    filozofi de acum? Exista ei?
    In ceea ce il priveste pe Bulgakov, cartea lui a fost
    actualizata si intamplarile mutate de la Moscova la Bucuresti; “Maistrul si Marghioala” e mult mai veridica
    decat originalul- vezi prezentarea mea din Info Kappa
    334- care de altfel se ocupa de “Otrava” Kuku este o otrava umana, una din Fiarele Forumurilor- violent,
    plin de ura, arogant, fara oprelisti si limite in aroganta sa agresiva, un prototip al psihopatului de pe Internet.
    Fac un studiu al Fiarei- indivizii cei mai agresivi nu sunt pe siteurile de ura care vor genocid si ginocid de multe ori- ci pe tema vaccinurilor- niste dementi absoluti. Ciudat!

    Te rog mai zii ceva despre genii. Sunt in discutii si cu un altul (Randell Mills) dar la e in stiinta si tehnologie nu umanistica. Multumesc!

  • Bibliotecaru

    @ Peter Gluck
    🙂
    Legătura dintre marii filosofi şi marii compozitori?

    Eu de exemplu am scris un concert de pian bazat pe cartea lui Thomas Mann, Dr. Faustus. Se pune? Eu nu sunt tocmai mare compozitor şi nici domnul Mann nu este tocmai un mare filosof?
    🙂
    Da, există mari filosofi români, există şi mari compozitori români… din păcate marii filosofi şi marii compozitori suferă de mică constrângere, dorinţa de a fi originali cu orice preţ. Nu poţi să găseşti calea de optim căutând să construieşti diferit de oricine altcineva.

    Evident, faptul că media românească este cantonată pe alt tip de informaţie, cu înclinaţie spre viol de mămăiţe văduve şi cultură grobiană, nu ajută de loc.
    România are o lipsă, nu de inteligenţă, nici de oameni capabili, există o oarecare lipsă de intelectuali (o să explic imediat ce înţeleg prin intelectual). Construcţia socială are două dimensiuni generatoare de dezvoltare, o dimensiune a muncii generate de cei care participă efectiv la construcţia societăţii şi o dimensiune a dezvoltării principiilor de dezvoltare. Cu alte cuvinte, cineva face planul de construcţie şi altcineva se ocupă cu betonul, armătura, mortarul BCA-ul… pentru a construi.

    Ei bine, eu cred că în zona de muncă stăm în limitele normalului, problema este mai ales în zona de proiectare, adică nu există un proiect cu marca “bun de execuţie”, de aceea şi munca este haotică şi mai mult statică.

    Problema zonei de proiectare este, după părerea mea, cauzată de lipsa intelectuală.
    Este cazul acum să spun ce anume înţeleg eu prin intelectual. Definiţia pe care o dau unui intelectual… Intelectualul este acea persoană care face din raţiune şi cunoaştere un fel de viaţă. Un intelectual nu va alerga după o maşină puternică sau o vilă în zonă rezidenţială, ci îşi va cheltui ultimii bani prin librării, un intelectual nu va face o meserie-afacere, ci va “pierde” fiecare zi căutând prin propria gândire şi prin gândirea altora. Intelectualul este un om care trăieşte aproape exclusiv pentru intelectul său, un gest egoist, desigur, dar în acelaşi timp singura şansă de a inova fundamental.

    Genialitatea este pe tot la fel, şi în umanism, şi în ştiinţe, şi în artă.
    Este Albert Einstein genial? Desigur… A formulat nişte teorii deturnate de oamenii de ştiinţă, matematicieni, fizicieni… Astăzi este pusă sub semnul întrebării teoria lui Enstein pentru că s-au descoperit viteze mai mari decât cele ale luminii… şi totuşi genialul Einstein nu a spus nici măcar o secundă că viteza luminii este maximă în univers, asta au spus “savanţii” care au luat cuvintele geniului şi i-au acordat o dimensiune pe care nu o avea. Astăzi nici un fizician normal nu mai poate accepta ce a spus de fapt Einstein pentru că a învăţat la şcoală ce au spus savanţii că ar fi spus Einstein. Ştiinţa este plină de geniali (sunt încă mult mai mulţi oameni geniali de care nu a auzit nimeni). Citind istoria ştiinţei, genialii răsar peste tot, doar că noi nu-i mai percepem aşa. Uneori ne mai mirăm de Newton sau Euler sau alte borne de hotar ale ştiinţei filosofice, dar asta pentru că programa de învăţământ poposeşte mai mult asupra lor. Gustav Robert Kirchhoff este unul dintre geniali, din păcate terminăm liceul ştiind despre el numai legile care îi poartă numele.

  • Bibliotecaru

    PS.
    Randell Mills face un lucru bun în încercarea lui de a reveni la legile naturale în pofida ştiinţelor superioare… sper să reuşească.

  • Peter Gluck

    @Bibliotecaru: nu stiu cat de mare filozof a fost Thomas Mann, insa stilul sau este mai mult decat perfect. Si e profund, pentru mine (gusturila se discuta dar de geaba) e alaturi de Dostoievski si Anatole France.

    Poti sa-mi trimiti concertul de pian pe care l-ai compus?

    Mihail Ralea se referea la marii filozofi si compozitori de peste tot, bisociatii de tip Kant-Beethoven, Nietsche – Wagner etc.

    Media este- cu mici exceptii vanduta Moneyteismului, teribila triada- violenta-lacomie-prostie o distruge.

    A nega ce spune Einstein este o combinatie de trucuri ieftine si murdare si de lacune a;e teoriei sale.
    Sunt membru pe viata pare-se in comitetul editorial al unei reviste in care au aparut multe articole impotriva teoriei lui nea Albert (“Infinite Energy”) dar revista nu a castigat nimic cu asta.

    Astept de mult ca aici, pe blogul lui Gabi sa discutam serios despre intelectuali si furios (eu cel putin) despre anti-intelectualism.(anti-ratiune, anti-gandire, anti-Stiinta). Eu am spus multe de mult in IK 113 si 114. O mare si grea problema!

  • Peter Gluck

    pardon, Nietzsche
    sunt stresat de carenta de genii in viata..

  • Peter Gluck

    @Bibliotecaru Multumesc! Fragmentele mi-au placut foarte mult, e o muzica frumoasa dar nu stiu unde s-o incadrez, stilistic, conceptual. O s-o mai ascult de multe ori. O sa te rog sa-mi permiti sa transmit piesa in forma asta, eventual in alta la un site cu muzicologi
    excelenti http://www.momus.hu din Ungaria (ne ar trebui si noua asa ceva- macar pentru Festivalul Enescu.
    Momus-ii astia sunt in vacanta in luna august, noi (Sefa mea si cu mine) participam la ei la concursuri de muzica si cultura muzicala. Grele dar instructive.
    Nevasta-mea se pricepe, eu nu prea.

    Concertul a fost prezentat publicului? Alte compozitii de ale tale? Trebuie sa recunosc ca incep sa fiu convins ca ai spus adevarul. Va trebui sa citesc si sa ascult operele tale cu tot mai mare atentie. Si hai sa fim prieteni, mai ales datorita opiniilor noastre sa le zicem eufemistic, complementare, in materie de spiritualitate.

  • Bibliotecaru

    @ Peter Gluck

    Acel concert de pian are mare legătură cu cartea.

    Maghiarii sunt extraordinari în exploatarea soluţiilor. Nu vorbesc despre faptul că au accesat la maximum fondurile europene, dar exploatează absolut tot ce se poate obţine din viaţă, mai ales în spaţiul internet. Sunt foarte multe site-uri excelente, din păcate nu cunosc limba maghiară. Aş mai spune că şi cei din Republica Moldova au învăţat să profite cât mai bine de gratuitatea şi accesibilitatea internetului. Culmea este că românii, altfel campioni în comunicare electronică, la nivel instituţional nu fac nimic. Cele mai bune site-uri sunt făcute de tineri entuziaşti… pentru ei însăşi. Priviţi un site de minister. Ar trebui să aibă pe acel site toate informaţiile pe care le vedem la ştiri plus milioane de poze, filmuleţe, informaţii, relaţii, legi, regulamente…, ar trebui să fie viu, nu numai pentru “transparenţa ministerului”, ci pentru că vorbind oamenilor despre ce faci, despre cum faci, chiar dacă acel ceva nu este foarte important, atragi pe cei care citesc alături de tine, ei vor vrea să-ţi fie de folos. Gândiţi-vă că ministerul agriculturi ar vorbi oamenilor despre tratamentele la cereale, gândiţi-vă că ar fi forumuri care să dezbată diferitele tratamente… sau ar vorbi despre avantajele raselor de carne la vite faţă de cele de lapte (oamenii au ajuns să dea laptele la porci pentru că nimeni nu-l mai cere) sau orice discuţii prin care oamenii să se implice, să-şi pună probleme, să încerce să fie mai buni, să facă mai bine, să ajute, că construiască, să colaboreze, să simtă că trăiesc, să simtă că politica nu este departe, nu este dincolo de o uşă păzită de SPP. Am ales agricultura tocmai pentru că este vorba despre un ministru căruia îi pasă, se agită… Sunt lucruri simple, aproape gratis, şi nu există nici o justificare ca ele să nu fie făcute.

    Astăzi este la modă discuţia despre Ministerul Turismului. Când doamna Udrea a preluat mandatul de ministru, primul meu impuls, prima mea cerere, prima mea rugăminte, a fost construcţia unui nou tip de site. Aparent a fost de acord, construcţia site-ului a durat foarte mult… astăzi acel site este însă unul la fel cu toate celelalte, arată mai bine decât cel de dinainte, dar e la fel de sărac în informaţii, pentru că domnia sa nu vede importanţa accesibilităţii informaţiei şi crede că nişte documente puse pe site ar trebui să ne dea pe spate.

    De exemplu, cineva care lucrează în turism şi vrea să vadă ce condiţii trebuie să întrunească o pensiune 5 margarete, ar trebui să intre pe Google şi să pună conditii pensiune 5 margarete. Dacă cineva ar vrea să vadă un anumit tablou, ar trebui să caute pe Google şi să obţină imediat un fişier cu toată informaţia necesară, eventual cu un link către muzeul în care se găseşte tabloul.

    Nu numai că o astfel de căutare nu te duce pe site-ul ministerului turismului, dar, din câte îmi dau seama, nici nu există pe internet, nici cum se obţine punctajul celor 5 margarete şi nici unde sunt tablourile de patrimoniu ale României. Ori aşa ceva nu este normal.

    Sunt lucruri mici care fac întregul.

    România ar putea avea o reclamă la turism eficace, aproape gratis, dacă fiecare punct turistic, chiar şi cele cu o cameră, ar avea o reclamă pe internet, cu multe poze, multe amănunte şi trimitere către posibilitatea de contact şi rezervare. Practic nu este necesar decât să faci un portal dedicat, asemănător cu Neogen sau Trilulilu, pentru că toţi cei interesaţi se vor grăbi să bage acolo ce are. Astăzi toată lumea pleacă în concediu căutând pe internet, o informaţie coerentă poate însemna pentru Turism poate un miliard de euro pe an.

    Leonard Bernstein făcea într-un timp nişte spectacole în care se vorbea despre operele muzicale importante. Ar fi anormal să-i sugerez domnului Mădălin Voicu să facă şi domnia sa o astfel de emisiune? Desigur, dacă nu se pot face la televiziune (după principiul că nu se vinde cultura), filmele se pot posta pe internet, pe Google Video… Dacă nu facem un început, dacă nu încercăm să promovăm valoarea românilor, cum poate fi România de valoare. Tot aud, în stânga şi dreapta, nu se poate, este scump, nu se vinde, este criză… INTERNETUL ESTE GRATIS!

    Iată o sugestie genială pentru Guvernul României, folosiţi la maxim lucrurile care sunt gratis.

    Există un minister condus de domnul Gabriel Sandu cu numele de Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Acest minister nu s-ar putea ocupa cu dezvoltarea reţelei informaţionale româneşti?

    Ştiţi ce scrie la link-ul care ar trebui să ducă la site-ul acestui minister (mcsi.gov.ro/)? Scrie Bad Request (Invalid Hostname). Hostul este chiar serverul Guvernului. Despre asta vorbesc eu, asta lipseşte în România, lucrul banal.

    Sunt eu genial? Poate că da, poate că nu… cu siguranţă însă mi-e atât de lehamite încât nu-mi mai vine decât să stau şi să zac. Dacă aş fi la ţară, m-aş aşeza pe prispă şi aş aştepta să mor. Sunt la limita fiinţei şi asta pentru că m-am născut sub conştiinţa lui Făt frumos care omoară pe Zmeul Zmeilor şi am conştiinţa binelui care înfrânge de fiecare dată răul, iar în acest moment răul este ca o metastază socială, Făt Frumos nu este decât un zmeu deghizat… Societatea de astăzi este împotriva a tot ceea ce sunt cu adevărat. Peste toate aceasta, toţi pilonii care m-au format ca om au început să dispară, actori, cântăreţi, oameni de cultură, rude… Parcă sunt un bolnav de Alzheimer care se trezeşte brusc că priveşte împrejur şi nu mai recunoaşte pe nimeni.

    Spune un cântec… “Ce caut eu în viaţa mea?”

  • Peter Gluck

    @Bibliotecaru.
    Imi pare rau si mie ca lucrurile merg atat de rau. In acel editorial pe care ti l-am recomandat exista o explicatie a avantajelor pe care Raul il are asupra Binelui si pe baza asta intelegem de ce in realitate Zmeul il face KO pe Fat Frumos chiar din prima repriza.
    La inceputul anului 2006 am fost racit si, imprudent am luat un medicament Paracetamol Sinus Forte la care sunt
    sensibil; am lesinat si pe urma am avut o stare de depresie profunda- simteam clar ca maine mor. A durat mult si m-a salvat numai munca la revista.
    Dar stiu ce inseamna sa fii deprimat.
    Acum sunt mai mult furios.
    Te as ruga totusi sa-mi raspunzi la intrebarile explicite sau implicite.

  • Bibliotecaru

    @ Peter Gluck

    Văd două întrebări…

    Concertul a fost prezentat publicului?
    Nu am găsit nici interpret şi nici pe cineva dispus să susţină un concert cu un necunoscut banal ca mine. Având în vedere că sunt puse deja pe net, eu zic că nu este neapărat nevoie de un concert.

    Alte compozitii de ale tale?
    De muzică clasică? Nu mai am nimic înregistrat… aş mai avea ceva simfonic dar ca să trec de la note la audio mi-ar trebui un PC ceva mai bun plus un soft foarte scump care să simuleze instrumentele muzicale destul de realist. Nu ştiu dacă simfonicele mele sunt chiar aşa de bune că să merite investiţia.
    Am însă alte compoziţii non-clasice, acum deja sunt prăfuite.

    Ar mai fi un pic de muzică contemporană, seria Psihotic. Este o muzică modernă cultă, nu ştiu însă dacă sunteţi obişnuit cu aşa ceva. Eu am intenţionat obţinerea unui contact între un album de început al lui Frank Zappa, We’re Only in It for the Money, şi o muzică stranie care m-a impresionat în copilărie, cea a genialului Nicolae Brânduş. Şi iată că am mai găsit un genial. 😀

    http://giconet.blogspot.com/2007/09/sal.html

  • Bibliotecaru

    @ Peter Gluck

    Aici găsiţi mai multe din lucrările mele… din păcate sunt aranjate dezordonat şi ordinea ascultării lor este importantă pentru construcţia proiectului.

    http://www.imeem.com/tag/gheorghe%20florescu/music/

  • Peter Gluck

    @Bibliotecaru: cum dau gata editorialul asta cu Geniu, ma apuc de studiul opusurilor tale. Nu mi-ai spus daca pot trimite opusurile muzicala la muzicologii de la Momus. Ce ar putea strica asta? Eu oricum nu pot trece
    de Schonbarg sau de Cage et co.
    Iti inteleg si mai bine supararea- Borges ti-a promis un loc de munca infinit si Internetul a perturbat acest plan.
    Inspirat si de cele pe care le-ai spus, am ajuns la concluzia:
    “Religia ii face mai buni pe oamenii buni si mai rai pe cei rai.
    Tehnologia ii face mai destepti pe oamenii destepti dar ii face tampiti pe cei prosti.
    In ambele cazuri efectul negativ est mult mai puternic decat cel pozitiv.”

  • Bibliotecaru

    @ Peter Gluck
    Puteţi trimite orice doriţi, stimate domn. De vreme ce sunt publice, le poate asculta oricine.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *