Home » General

Locul unde ma duc doar pentru a munci…

6 November 2008 506 views 24 Comments

Societate civila nu prea avem. Asta nu exclude faptul ca unii cetateni isi afirma drepturile si cauta sa se asigure de respectarea lor. Intr-o zi, a venit in audienta un cetatean. Mi-a cerut, direct si fara sa ma intrebe daca am, 1000 (una mie) euro pentru ca, mi-a explicat, este rusinos pentru un om sa traiasca si sa nu fi vazut Parisul. Avea nevoie de ei ca sa se duca pana la Paris.

Am ajutat oameni pentru sute de boli, reale si imaginate. Am ajutat tineri pentru a putea sa plateasca zeci de taxe scolare, reale sau imaginare. Am ajutat pe altii sa ingroape tot felul de rude; o data sau de mai multe ori. Pe cel cu Parisul nu l-am ajutat. Cu toate acestea m-a pus pe ganduri. Nici eu nu am vazut Parisul. Daca are dreptate si traiesc degeaba?!

Cunosc foarte bine aeroporturile Parisului. Am trecut de zeci de ori prin ele. Acum sunt chiar in Paris; la Senat. Am o conferinta internationala importanta. Nu am fost, totusi, niciodata in oras. Am ajuns asta noapte. Conferinta tine de la 8.30 la 20.30. La 21.30 ma intorc, cu trenul, la Bruxelles. Doar o ora si douazeci si cinci minute. Atat mi-ar trebui ca sa vin odata sa vizitez Parisul…

In aceasta luna trebuie sa mai vin de doua ori; si sa ma intorc imediat, de asemenea. Fara sa fi vazut Parisul…

24 Comments »

  • Valeriu Mangu A spus:

    Doamna Gabriela Cretu,

    Textul-raspuns la intrebarile dvs. anteriooare nu a fost afisat fiiindca probabil este prea lung, dar l-am gasit in Comentarii (RSS) - a se vedea in pagina dreapta-jos. Are 7,8 Kb si poarta ora 9:59, daca am retinut bine.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  • Valeriu Mangu A spus:

    Doamna Gabriela Cretu,

    M-am inselat - nu este textul la care am muncit in aceasta dimineata. Voi reveni.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  • Valeriu Mangu A spus:

    Doamna Gabriela Cretu,

    La intrebarile dvs. voi raspunde(iar) esalonat, de teama sa nu pierd iar textul.
    La intrebarea nr. 1) - De ce Presedintele Romaniei depune juramantul in fata Parlamentului si nu a muntelui Athos ori a Marii Negre -, iata raspunsul:
    Juramantul (de credinta) se depune fata DE popor, IN FATA Parlamentului, care este organ reprezentativ (suprem) al poporului. Asadar, Juramantul este primit de catre popor prin intermediul unui organ reprezentativ al sau.
    Dar dispozitia cuprinsa in art. 90 al Constitutiei - “Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate CERE poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national” - ridica intrebarea: Parlamentul primeste Juramantul in calitate de organ reprezentativ al poporului ori, pana la urma, in alta calitate - de REPREZENTANTA NATIONALA (ori ADUNARE CONSTITUANTA)? Daca Presedintele Romaniei ar fi doar organ reprezentativ al poporului - ori, sa admitem, o autoritate publica subordonata, pana la urma, poporului -, cum poate acesta sa CEARA sefului - asadar, poporului - un anumit lucru, iar acesta sa se conformeze imediat?
    Aceasta dilema pregateste raspunsul la o alta intrebare a dvs. privitoare la raportul dintre natiune si popor, pe care o voi ataca mai tarziu.
    De principiu, cand puterea unei entitati - om sau grup se oameni - se exercita prin mandatari - ori organe reprezentative - este necesara o SEPARARE a functiilor - ori secventelor ori coordonatelor -puterii acesteia: un organ urmeaza sa EXPRIME vointa entitatii, iar altul, sa EXECUTE aceasta vointa.
    In cazul poporului, vointa sa este exprimata de corpul electoral, prin referendum (v. art. 90, ibid.); executarea revine altui organ reprezentativ, denumit de catre Constitutie “organul reprezentativ suprem” al poporului (v. art. 61, ibid.).
    Desigur, exista si o alta modalitate de nastere a vointei poporului, anume prin intermediul diverselor acte juridice - si nu numai juridice, ci si de GUVERNAMANT -, cum este, de regula, LEGEA, dar asupra acestei chestiuni voi referi separat.
    Cumularea de catre un singur organ de putere a celor doua coordonate - exprimare si, respectiv, executare -, constitutirea asadar a unui substitut “in mic” al poporului, este nelegitima, fiind in masura sa conduca la confiscarea suveranitii nationale de catre un grup de oameni. Asupra acestei chestiuni am referit in trecut, dar ma voi mai opri asupra ei.
    Avand acesti doi reprezentanti ai poporului, este necesar ca ei sa se RECUNOASCA reciproc - anume ca primul, si nu altcineva, este cel investit de popor cu exprimarea, iar cel de-al doilea cu executarea, si nu altcineva. Pe un exemplu, este posibil ca in fata Parlamentului sa se prezinte doua persoane, fiecare sustinand ca este Presedintele ales al Romaniei; intr-o astfel de situatie, Parlamentul trebuie sa recunoasca pe una dintre ele. Recunoasterea se realizeaza, in cadrele Constitutiei, prin primirea Juramantului. De observat ca nimic nu obliga Parlamentul sa primeasca acest Juramant - ce se poate intampla in cazul in care Parlamentul nu se intruneste pentru primirea Juramantului? Intr-o astfel de situatie de exceptie, cu care nu este imposibil sa ne confruntam, se impune repetarea alegerilor ori pentru Presedintele Romaniei ori pentru Parlament - ramane de studiat care varianta este legitima.
    La fel, Parlamentul NOU ales este recunoscut prin actul convocarii sale de catre Presedintele Romaniei(v. art. 63 alin. (3), ibid.) - ce s-ar intampla daca doua adunari s-ar declara ca fiind Parlamentul, incident care s-a si intamplat, in diverse tari, in trecut? Iar, nimic nu il obliga pe Presedintele Romaniei la o convocare formala - ce se poate intampla daca Presedintele Romaniei nu convoaca Parlamentul nou ales in termenul de 20 de zile prevazut de text? Aici se impune o analiza similara.
    Formula recunoasterii a fost folosita pana nu demult in cazul inaltilor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane - recunoasterea de catre stat se realiza de catre reprezentantul acestuia, anume Presedintele Romaniei, prin decret. Noua Lege a cultelor a eliminat aceasta recunoastere, operatiune care a trezit deja comentarii si care poate genera consecinte nebanuite in viitor.
    Mai trebuie retinut ca primul-ministru, ministrii, ceilalti membrii ai Guvernului depun Juramantul (de credinta) tot fata DE popor, IN FATA Presedintelui Romaniei (v. art. 104, ibid.).
    O chestiune interesanta este urmatoarea: invocarea lui Dumnezeu in cuprinsul Juramantului (v. art. 82, ibid.).
    Al dvs., Valeriu Mangu

  • Valeriu Mangu A spus:

    Doamna Gabriela Cretu,

    Dar problema Juramantului (de credinta) ridica o serie de intrebari de-a dreptul mortale: fata de cine si, respectiv, in fata cui depun deputatii si senatorii ALESI Juramantul de credinta? Si: ce semnificatie are acest Juramant?
    Atentie: potrivit dispozitiilor art. 70 alin. (1) din Constitutie, “deputatii si senatorii intra in exercitiul mandatului la data intrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub conditia validarii alegerii si a depunerii juramantului”. Asadar, depunerea Juramantului trebuie sa fie anterioara intrarii in exercitiul mandatului (!!). Dar atunci in ce calitate depun candidatii alesi a fi deputati si sentori Juramantul?
    Desigur, intrebarile sunt pentru dvs.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  • ion adrian A spus:

    La multi ani titularei blogului!

    Dle Mangu, eu am ridicat mai demult acesta problema a juramantului si ce semnificatie are, in contextul in care dnii Ministrii depun juramantul in fata Presedintelui, atunci cand acestuia i se contesta in mod stupid, dreptul de a avea opinie si optiune referitor la candidatul la un post de ministru si am spus ca cel in fata caruia se depune juramantul, nu poate semna numirea ca primarul.
    Va las pe dvs sa dezvoltati si acest raport constitutional, caci mie mi-e cam lehamite si dvs sunteti neobosit .

  • gabicretu (author) A spus:

    @Ion Adrian,
    Multumesc de urare. Atentia de a mi-o face nu ma opreste sa pun o alta intrebare: de ce ar avea un guvern responsabilitatea politica daca nu are si libertatea aferenta?!

  • Valeriu Mangu A spus:

    Doamna Gabriela Cretu,

    Guvernul (civil) - Atentie! Exista si guvernul militar, anume CSAT-ul - are, potrivit definitiei sale constitutionale, misiunea de a ASIGURA realizarea politicii interne si externe a Tarii. El este asadar un ORGANIZATOR. Daca in Constitutie ar fi scris “Guvernul REALIZEAZA politica etc.”, atunci ar fi fost EXECUTANT. Sa retinem in privinta rolului Guvernului ca hotararile de guvern se dau pentru ORGANIZAREA executarii legii.
    Dar Guvernul fiind alcatuit de ministri - plus, desigur, primul ministru -, se face confuzie intre functia de executare si, respectiv, cea de organizare. Mai precis, cetateanul Adrian Iorgulescu atunci cand este la Ministerul Culturii trebuie sa actioneze ca EXECUTANT al legii de domeniu; cand este la Palatul Victoria trebuie sa contribuie la ORGANIZAREA executarii acestei legi.
    “Responsabilitatea politica” a Guvernului priveste, intai, “turnarea” vointei politice a CETATENILOR in proiectul de lege. De principiu, autoritatea legiuitoare trebuie sa imbrace acest proiect in formula juridica definitiva. Apoi ministru de resort trebuie sa treaca la executarea legii. Datorita acestei “aborbtii” a ministrilor de catre Guvern se spune in mod gresit ca Guvernul este ‘Executivul”.
    Guvernul nu are decat libertate organizatorica, prin Programul SAU de guvernare, ACCEPTAT de Parlament, care, in mod strict, este - sa traducem, asadar - de ORGANIZARE.
    Mai clar: daca cetatenii au hotarat constructia a 1oo de sali de sport in 4 ani, Guvernul trebuie sa ia masurile organizatorice - sa organizeze licitatii, sa aloce fonduri, sa stbileasca grafice de lucru etc. - in vederea realizarii respectivelor sali El n-are a hotari peste capul cetatenilor constructia a 4OO de sali de sport.
    Tot atat de adevarat este ca atunci cand nu poate organiza executarea unei vointe, el poate sa-si angajeze raspunderea asupra unui nou Program de guvernare.
    Cand Guvernului i se acorda INCREDERE, incrderea priveste ORGANIZAREA - ca poate organiza transpunerea in fapre a vointei politice a cetatenilor de “a face”, de pilda, 100 de sali de sport.
    Dar, pana la urma, si Guvernul este tot un executant - al poporului -, astfel ca el nu poate avea nici un fel de libertate de a hotari peste capul poporului. Dar cum anume hotaraste poporul, in raspunsurile la celelalte intrebari.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  • Valeriu Mangu A spus:

    Doamna Gabriela Cretu,

    La Multi Ani!
    Al dvs., Valeriu Mangu

  • Valeriu Mangu A spus:

    Doamna Gabriela Cretu,

    Referitor la textul dvs. curent: nu-i asa ca viata noastra se cam iroseste intre doua gari? Ca visele noastre raman adesea doar vise?
    Nici eu n-am fost la Paris - de altfel, n-am iesit niciodata din tara. Si nu simt numaidecat nevoia. Dar daca as fi avut banii, i-as fi dat omului. De ce?! Intai, degeaba ai sanatate trupeasca, daca n-ai si sufleteasca. Eu, totusi, m-as duce la Paris, dar doar sa vad lucrarile lui Brancusi. Poate ca omul tocmai asa ceva dorea sa vada. In orice caz, se poate presupune ca omul avea o nevoie sufleteasca sa vada Parisul, de vreme ce v-a cerut banii.
    Pe mine m-a oprit intr-o zi pe strada un om si mi-a cerut, la fel, bani. L-am intrebat pentru ce - dar banuiam pentru ce are nevoie. Mi-a raspuns: “Ca sa iau o bere!”. I-am dat - daca imi spunea ca pentru paine, l-as fi refuzat, fiindca stiam ca ar fi mintit.
    Poate ca cei mai multi dintre cei care v-au cerut bani pentru tratarea sanatatii au facut-o in acest scop, dar nu poate fi exclusa posibilitatea ca unii sa va fi si mintit. Dar acestia - repet, prezumtiv existenti - v-au turnat o placa stiind ca, in general, place la auz, cand cererea este insotita de raspuns.
    Omul este si trup, si suflet. Si poate ca boala sufletului este, pana la urma, cea mai grea.
    Dar daca popositi totusi la Paris, va sugerez sa nu il ocoliti pe Brancusi. Caci daca Aristotel, Platon, Hegel, Kant au fost - si sunt - filosofi folosind ca mijloc de exprimare cuvantul, Constantin Brancusi a fost - si ramane - filosof folosind ca mijloc de exprimare piatra. Iar alaturarea nu-i deloc fortata: Brancusi este unul din marii - si putinii - filosofi ai omenirii. Si singurul care a folosit ca mijloc de exprimare piatra. Toata problema este sa ai faculttea de a auzi cum vorbeste piatra.
    Poate ca voi ajunge candva la Paris, sa aud nemijlocit cum rosteste Brancusi filosofia prin mjlocirea pietrei, poate nu. Oricum ar sta insa lucrurile, sper sa termin pana in februarie 2009 cartea privind filosofia lui Brancusi. Este una din bolile sufletului meu - de a arata si altora ce vad, ce aud.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  • gabicretu (author) A spus:

    @Dl Mangu,
    Multam de urare! Si eu i-as fi dat, poate, daca aveam.
    O sa-mi permiteti sa va invit in programul de vizitatori, la Brussels sau Strasbourg, ca sa iesiti din tara si ca sa nu mai… inventati toata teoria politica! Bineinteles, daca veti dori sa participati.

  • Valeriu Mangu A spus:

    Doamna Gabriela Cretu,

    Raspunsul dvs. lanseaza o dubla provocare. In privinta primeia, va rog sa detaliati - ce inseamna “program de vizitatori”?
    In privinta celei de-a doua, va pot spune ca acum cateva luni, dl. Ioan Mircea Pascu imi imputa idealismul si, de ce nu, naivitatea. I-am dat exemplul dlui Barack Obama, primul om de culoare candidat la functia de Presedinte al Americii. Ii spuneam dlui Ioan Mircea Pascu despre faptul ca lumea se schimba cu o viteza uluitoare, ca asistam la prabusirea unor constructii vechi de secole. Si, in privinta Americii, dar si a lumii intregi, am asistat, intr-adevar, la prabusirea, cel putin din punct de vedere psihologic, a unei lumi - lumea sclavagismului pe considerente de rasa, de culoare a pielii. Pana acum 40-50 de ani, oamenii de culoare erau fugariti de glugile albe si spanzurati fara lege; astazi, un om de culoare - o corcitura, cum zice dl. Barack Obama - a ajuns Presedintele SUA.
    Eu nu inventez nimic. Nu fac altceva decat sa redescopar ceea ce au descoperit altii inaintea mea, acum mii de ani. Uitati-va, va rog, in arborele sephirot al Kabalei si veti vedea schema de exercitare a puterii. Ce inventez, de pilda, cand definesc puterea unui om drept perechea formata din vointa lui si, respectiv, actiune? Ce inventez cand spun ca “secventele” - ori functiile - puterii sunt:a) exprimarea vointei; b) executarea vointei; c) impunerea executarii vointei; d) organizarea exprimarii, executarii, impunerii executarii vointei?
    Ce inventez cand spun ca substratul vointei constitutionale a poporului este vointa POLITICA a CETATENILOR, vointa denumita de Regulamentul organic al Munteniei “obsteasca vointa a cetatenilor”?
    Secole de-a randul, unii s-au erijat in conducatori, in lideri, in “unsi” ai lui Dumnezeu - “Hotaram noi pentru voi!”; “Statul sunt eu!”. Altii, in “analisti politici”, in “societate civila”, in “clasa politica”, in “formatori de opinie”. Iar majoritatea au avut naivitatea - ori prostia ori nestiinta - sa se supuna acestora. Vremea lor a inceput sa apuna si in acest sens va dau dreptate - primul care a observat ca, pana la urma, nu conteaza decat vointa cetateanului este, dupa stiinta mea, constitutionalistul francez Leon Duguit: intr-adevar, nu conteaza decat cetateanul, mai precis omul, mai precis vointa lui. Un om care nu isi poate transforma vointa in fapte este un sclav. Si este in ordinea Naturii - ori a lui Dumnezeu - ca omul sa se ridice impotriva sclaviei.
    Dna Gheorghe, care gestioneaza libraria “All” din subsolul Facultatii de Drept de stat din Bucuresti, mi-a spus acum cateva luni ca au mers diversi doctoranzi la librarie dupa cartile mele de Drept constitutional, fiindu-le recomandate pentru tezele de doctorat. E un semn ca, totusi, ceva se intampla. Mi-a mai spus dna Gheorghe ca a a primit interdictie sa achizitioneze cartile mele pentru desfacere. Si acesta este un semn. Nu ma grabesc - masa critica va fi atinsa intr-o buna zi. Iar ziua aceea poate sa fie maine, peste un an sau un deceniu. Eu am dat - termen fatal! - 20 de ani, precum Silviu Brucan. Dar sa ne uitam la dl. Barack Obama, care a anuntat ca in Cabinetul sau vor intra oameni indiferent de culoare si indiferent de apartenenta partinica - conditia esentiala este ca viitorii ministri sa fie tari in domeniile ministeriale de specialitate, si atat! Asadar, fara grupuri, fara “politica”.
    Cat credeti ca va mai dura vrajeala asta cu “putere” si “opozitie”, cu “clasa politica” si “societte civila” etc. etc.? Un domn aspirant la un fotoliu parlamentar afirma deunazi pe un post tv. ca “am intrat in politica lipind afise”. Cat credeti ca va mai dura impostura asta, in cadrul careia criteriul fundamental al ocuparii unei demnitati publice este lipitul afiselor?
    Dar, sa vorbim aplicat: ce anume am inventat? Veniti, va rog, cu exemple concrete.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  • Valeriu Mangu A spus:

    Doamna Gabriela Cretu,

    1)Acum cateva minute am citit pe o plasma montata intr-o statie de metrou ca “Gabriela” inseamna in limba ebraica “Dumnezeu este PUTEREA mea”.
    2) De ieri pana astazi mi-am amintit o intamplare petrecuta acum cca. 10 ani, pe vremea cand eram director al revistei “VIP economic & financiar”. Una dintre colege, dna Georgeta Beldiman, a venit intr-o zi cu un contract de publicitate tip barter, incheiat cu o firma de turism. Noi urma sa publicam in revista o serie de reclame, iar firma, in contrapartida, sa sigure o execursie in, daca tin bine minte, Israel. Nu mai am in memorie valoarea contractului, dar sa zicem ca era de 1000 Euro.
    Dnei Georgeta Beldiman i se cuvenea un procent impozabil de 20%, asadar 200 Euro impozabili, iar firmei noastre, 800. Am luat hotararea de a nu ma duce eu in excursie, nevasta sau copilul, ci chiar colega Beldiman. M-am gandit atunci sa-i fac acesteia o bucurie si s-o rasplatesc in felul acesta pentru munca sa.
    Astazi, dna Georgeta Beldiman are propria revista.
    3) La intrarea in scara blocului in care locuiesc, in interior, este o cutie din carton in care colocatarii arunca toata corespondenta bagata pe gat. Astazi, cutia era plina cu - bineinteles! - cu pliante electorale. Ma voi referi la doua dintre ele.
    Primul o prezinta pe dna Cornelia Cazacu, aspiranta la un mandat de senator. Iata ce isi asuma, intre altele, domnia sa sub semnatura olografa: “… cunosc problemele oamenilor de rand…”.
    Cum, adica, DE RAND? De pe ce pozitie face doamna respectiva o astfel de caracterizare? Cumva de pe pozitia averii sale de milioane de Euro? De pe pozitia domniei sale de senator in functie?
    Al doilea exemplu: dl. Razvan Theodorescu, al carui slogan electoral este “Meriti o viata mai buna/Tu inainte de toate”.
    Dar, stati! Pe verso il vad chiar acum pe dl Sergiu Nicolaescu; sloganul domniei sale debuteaza cu “Meriti sa lupt pentru tine”. Ba - surpriza! - vad in interior portretele dlui Marius Marinescu, dnei Adriana Larisa Antip, dlui Ion Nicolae, dnei Mihaela Anton, toate avand deasupra sloganul “Tu inainte de toate” si, ca supratitlu, variatiuni de genul “Meriti un om al faptelor”, “Meriti sa traiesti sanator”, “Meriti o Capitala curata”, “Meriti sa te faci auzit”.
    Prima chestiune: cand s-au tras respectivele doamne si respectivii domni cu mine de sireturi de mi se adreseaza cu “tu”?
    A doua chestiune: cum, adica, “merit”?
    Iata, doamna Gabriela Cretu, in ce consta inversarea rolurilor: alesii nostri se considera stapanii nostri. Domniile lor ne trateaza drept oameni de rand, cu “tu”; domniile lor ne dau noua o Capitala curata, sanatate, o viata mai buna, fiindca “meritam”.
    Pana cand credeti dvs. ca va mai dura aceasta impostura?
    Al dvs., Valeriu Mangu

  • ion adrian A spus:

    Dna Cabriela Cretu,

    Raspunsul la problema dvs referitor la libertate si responsabilitate,daca ar fi dus la limita (si va rog sa exersati rationamentul la limita, adica cel care spune ca legile care actioneaza intr-un domeniu trebuie sa actioneze si la limita domeniului daca ajungi la acesta din interior, caci va va fi de mare ajutor in munca dvs)ne-ar conduce filozofic, la libertatea absoluta suprapusa iresponsabilitati absolute a guvernului.
    Dar dl Mangu v-a dat, dlui, un raspuns pentru mine suficient de consistent.

  • ion adrian A spus:

    Dle Mangu,
    Subscriu alesii nostri se considera stapanii nostri.
    Dar eu cum cred ca ati observat, sunt mai dur, asa ca va rog sa ne prezentati in opinia dvs desigur dar si din surse bibliografice, procedeele, modalittile ca noi cei “de rand”, adica in rand noi unii cu ceilalti, sa le dam “peste bot”, dar cu un dos de palma, nu numai individual ci care eventual sa le darame tot “randul” pe care-l compun dlor si tot castelul de carti de joc pe sanatatea , bunastarea si viitorul nostru?

    Cam cum as spune eu: vreau ca palma mea virtuala sau mai stii… sa darame de la 1 pana la 322 un anume rand nefast.

  • Valeriu Mangu A spus:

    @ Ion Adrian,

    Domnule Ion Adrian,

    Fiecare dintre noi, ca cetateni, avem FUNCTII. Mai clar spus, drepturile, libertatile sunt valori cu care suntem inzestrati prin reciprocitate, iar exercitarea lor este functie. Drepturile si libertatile le exercitam facultativ in vederea liberei dezvoltari a propriei personalitati.
    Problema se pune asa: trebuie sa ma opun atunci cand exercitiul drepturilor si libertatilor mele este impiedicat, restrans nelegal si, respectiv, nelegitim.
    Dar cu supravegherea bunei functionari a autoritatilor publice chemate sa asigure deplina exercitare a drepturilor si libertatilor cetatenesti este investit (a se citi cu i de dupa i) Presedintele Romaniei. Acestuia trebuie in primul rand sa-i cerem sa-si exercite functia.
    Apoi, nimic nu ne impiedica sa cerem, de pilda, instantei judecatoresti anularea unor legi si hotarari ale Parlamentului pe motiv ca votul deputatilor este expresia unui mandat imperativ.
    In fine, nimic nu ne impiedica sa ne adresam Parchetului impotriva unor deputati si senatori care au promis in campania electorala marea cu sarea, pentru inselaciune. De asemenea, sa ne adresam instantei judecatoresti care sa oblige autoritatile publice sa faca un anumit lucru prevazut de lege.
    Dar vorbind de cei 322 de deputati si senatori participanti la suspendarea neconstitutionala si nelegitima a Presedintelui Romaniei este necesar sa ne indreptam atentia intai de toate asupra celor 184, daca am retinut bine numarul, care au semnat, IN AVANS, Propunerea de suspendare. Aici este marea problema.
    Desigur, candidatlor pentru mandatele de deputat si senator trebuie sa li se spuna ca nu au a hotari domniile lor pentru noi, ci au de executat ceea ce hotaraste poporul, respectiv cetatenii, potrivit mecanicii constitutionale. Dar o astfel de tema va fi abordata intr-un raspuns la una din intrebarile dnei Gabriela Cretu.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  • ion adrian A spus:

    Dle Mangu,
    De cand astept acest raspuns…
    Asa este, statul de drept nu poate sa functioneze decat activand puterea judecatoreasca, coloana vertebrala al carui cap nu juridic, dar daca vreti in sens de autoritate spirituala,este Presedintele, caci semneaza si numirea lor si in fata lui depun juramantul toate ramurile puterii judecatoresti inclusiv statul in stat, conf constitutiei din 2003, care este CC.

  • Valeriu Mangu A spus:

    Doamna Gabriela Cretu,

    Raspund la a doua intrebare a dvs - “Cum se manifesta dreptul de asociere garantat de Constitutie”?
    In sens originar - ori chiar fundamental -, Constitutia LEGITIMA poate fi asemuita cu un contract de drept civil - dar mai potrivit este termenul LEGAMANT - prin care partile - oameni in mod individual, nu in grupuri - isi acorda reciproc drepturi si libertati si isi asuma una fata de alta obligatii. Dar Constitutia nu interzice asocierea subsecventa, dar numai cu un scop: acela de a spori posibilitatile de exercitare a drepturilor si libertatilor, de a facilita exercitarea lor, nicidecum in scopul imbogatirii gamei de drepturi si libertati cetatenesti, aceeasi pentru toti cetatenii.
    Cand, de pilda, muncitorii dintr-o fabrica se asociaza sub forma sindicatului, nu le este permis s-o faca, de pilda, pentru a obtine indemnizatii mai mari decat cetatenii care indeplinesc, sa zicem, conditii similare, ci pentru obtinerea unor facilitati de natura sa le asigure primirea la timp a salariului, a indemnizatiei, dar, pana la urma, chiar a unui salariu mai mare, toate necesare, de pilda, bunei exercitari a dreptului la trai decent.
    Asocierea cu scopul de a-mi dicta mie - sau, altfel spus, de a avea fata de mine mai multa drepturi si libertati cetatenesti - este asadar neconstitutionala si nelegitima.
    O asociere cu scop politic urmarind confiscarea suveranitatii nationale este neconstitutionala si nelegitima. Scopul unui partid politic este de a CONTRBUI la crearea posibilitatatii exercitarii drepturlor si libertatilor cetatenesti, prin furnizarea de proiecte de vointa politica a cetatenilor (v. art. 8 al Constitutiei) si de candidati pentru organele de putere de la varful piramidei de putere a poporului. In orice caz, scopul unei astfel de asocieri de a hotari pentru mine ori de a confisca mijloacele comune pentru transpunerea in fapte a vointei de grup este nelegitim si neconstitutional.
    Evident, de principiu, cetatenii se pot, cu exceptiile LEGITIME prevazute de Constitutie si de legi, asocia liber pentru sporirea mijloacelor in masura sa maximizeze posibilitatile de EXERCITARE a drepturilor si libertatilor cetatenesti, pe principiul ca statul asigura o serie de mijloace, urmand ca si cetatenii sa-si asigure astfel de mijloace. Asa de pilda, diversi cetateni se pot asocia sub forma societatilor comerciale pentru sporirea mijloacelor financiare, necesare mai departe pentru exercitarea dreptului de a calatori, de a invata intr-o unitate de invatamant cu plata etc.
    De retinut ca, potrivit dispozitiilor constitutionale, orice asociatie cu caracter secret este interzisa, ceea ce inseamna ca nimic nu poate scapa controlului public.
    Asadar, orice asociere - fie ea cu caracter politic, fie ea cu caracter economic ori cultural, stiintific s.a. - nu poate urmari sporirea gamei de drepturi si libertati cetatenesti, ci doar sporirea mijloacelor care sa permita o mai buna, o mai eficienta s.a. exercitare a drepturilor si libertatilor cetatenesti, aceleasi in universalitatea lor pentru fiecare cetatean. Dar distinctia intre drepturi si libertati si, respectiv, mijloacele necesare exercitarii lor este mai greu de facut, astfel ca un mijloc asigurat unui grup - ori produs de un grup - pare a fi un drept ori libertate suplimentara fata de gama drepturilor si libertatilor pe care le au restul cetatenilor.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  • Valeriu Mangu A spus:

    @ Ion Adrian

    Domnule Ion Adrian,

    Spus eufemistic, Presedintele Romaniei este - ori trebuie sa fie -, la o adica, deasupra tuturor, pe cale de exceptie. Sa nu uitam, de pilda, ca sentintele judecatoresti se pun in executare in urma ordinului Presedintelui Romaniei, ca acesta administreaza vointa poporului - v. art. 80 din Constitutie -, ca mediaza intre puterile statului - de tip civil si, respectiv, militar (ibid.) -, urmand sa fie, la o adica, pe cale de exceptie, judecator suprem.
    Revizuirea nelegitima si neconstitutionala din 2003 a anihilat, cel putin formal, rolul de judecator suprem al Presedintelui Romaniei, transferand rezolvarea litigiilor de ordin constitutional catre Curtea Constitutionala, al carui statut nu poate fi decat de expert, nicidecum de “putere” - ce a putut face Curtea Constitutionala acum cateva luni altceva decat sa dea un comunicat in care vorbeste despre atacul la statul de drept? A dat comunicatul - si atat!
    Al dvs., Valeriu Mangu

  • ion adrian A spus:

    corect

  • gabicretu (author) A spus:

    @Stimati prieteni,
    Trebuie sa va informez cu regret ca pe masura ce va dezvoltati argumentarile pierdeti din prietenia pe care o acord, din principiu, tuturor celor cu care intru in dialog.
    Explicatia este simpla. V-ati apucat sa faceti apologia unui fel de regim unipersonal (tiranie, monarhie luminata sau nu, despotism, dictatura suava sau ba) pe blogul subsemnatei - adica o persoana care crede in democratie si traieste democratic.
    Sunt total de acord cu observatiile referitoare la campanie si candidati (cu asta am inceput editorialul de saptamana trecuta, daca ati avut rabdarea sa-l cititi).
    Problema ca si ei sufera de aceeasi maladie doar ca se situeaza de partea cealalta a baricadei. Maladia consta in imposibilitatea de a accepta egalitatea si proasta intelegere a mecanismelor democratice. Singurele persoane care intra in teoria politica sunt cetatenii. In rest, este vorba de institutii. Oamenii pot trada, gresi, se pot schimba, imbolnavi, innebuni, pot sa nu stie. Problema este daca sunt mecanisme care sa regleze si corecteze disfunctiile cand acestea apar.
    Este absurd sa se puna intrebarea “Ce se intampla daca presedintele nu vrea sa desemneze…”. Presedintele este o institutie, adica un ansamblu de atributii, relatii, reguli. Daca lui Traian Basescu sau oricarui alt presedinte ii vine sa nu respecte aceste atributii pe care a jurat sa le indeplineasca, intervin mecanismele care sa corecteze nebunia - inceteaza a mai fi presedinte prin suspendare, demitere, etc.
    Contractul social este fundamental societatii; adica se presupune ca exista o lege acceptata si ca cetatenii se supun ei (nu persoanelor). Functioneaza pe incredere. Semnatura pe un contract, juramantul public, etc. sunt doar niste acte simbolice prin care persoana care semneaza, rosteste, recunoaste ca a aderat la setul de reguli respectiv (Constitutia, in sensul general). Se presupune ca este o persoana de onoare. Iar societatea chiar functioneaza, cu limitele si disfunctiile ei, de aceasta maniera.
    Cele mai multe drepturi si obligatii sunt cetificate printr-o simpla semnatura pe o hartie - casataria, angajarea, vanzarea-cumpararea, etc. Daca functioneaza la baza societatii ar trebui sa functioneze si suprastructural, nu?!

  • Despre nimic A spus:

    Si totusi Gabi, in weekend nu cred ca lucrezi (cel putin nu in fiecare) … nu ai fost curioasa sa vizitezi Parisul daca esti asa aproape de el? Mi se pare frustrant sa ajungi in gara (de mai multe ori) si sa nu poti vizita orasul macar pentru cateva ore. Mi s-a intamplat si mie sa trec doar prin gara unor orase frumoase si importante din punct de vedere istoric/artistic/cultural si chiar si acum imi pare rau ca nu le-am vizitat (insa macar traiesc cu consolarea ca eram in drum spre locatii si mai frumoase :) ). Din experienta proprie iti pot spune ca si in doua-trei ore poti vedea foarte multe …

  • Valeriu Mangu A spus:

    Doamna Gabriela Cretu,

    Cu respect va invit sa cititi in ziarul “Ziua” de azi editorialul dlui Mihai Palsu intitulat “Romania ca Romania SA”.
    Dar, ca rezumat: cand directorul general al unei societati comerciale nu executa hotararea Consiliului de Administratie, ce ar trebui sa se intampla cu acesta? Nimic?
    Al dvs., Valeriu Mangu

  • Valeriu Mangu A spus:

    Doamna Gabriela Cretu,

    De fiecare data cand m-am adresat domniei voastre prin intermediul blogului de fata n-am facut-o vizand calitatea dvs. de concetatean, ci de europarlamentar. Or, prin prisma acestui raport, intre noi doi nu poate exista, fie si univoc, vreo prietenie, ci, in sens originar, un raport de la cetatean la executant. Cetateanul sunt eu, iar executantul - dvs. Asta este situatia si va trebui sa va obisnuiti cu ea - dar, desigur, nu numai dvs.
    Altfel, nu-mi aduc aminte ca printre colegele mele de scoala, de munca, printre vecinele mele sa fi existat vreodata o domnisoara/doamna purtand numele Gabriela Cretu, incat raporul dintre noi doi nu poate decat cel enuntat anterior - de altfel, dvs. mi-ati propus includerea in programul de vizitatori ai Parlamentului European in calitate de europarlamentar, nu de concetatean.
    Dar iata ca in aceasta calitate a dvs. va puteti permite luxul de a acorda si, respectiv, de a retrage titlul de prieten. Si este logic s-o faceti, de vreme ce dvs., ca atatia alti alesi de-ai nostri, ne considerati, imediat dupa alegere, pe noi drept executanti ai vointei dvs. Cat timp veti mai beneficia de acest lux - de a fi tratati, dupa cum se vede din pliantele electorale, cu “tu” s.c.l.- ramane de vazut. Depinde de reactia “dirigintelui” - dar oare cine este “dirigintele” in cazul acestei pseudoconstructii denumita Uniunea Europeana?
    Mi-ar face placere sa pot discuta cu prietena Gabriela Cretu; pana atunci - cand vom fi prieteni ca doi concetateni -, va urez succes in exercitarea mandatului.
    Dar, apropo’ de “diriginte”: eu am dreptate, nu dvs. Si am dreptate fiindca, in primul rand, asa prevede Constitutia si apoi fiindca asa este legitim - ca eu sa am o garantie ca drepturile si libertatile mele vor fi respectate, ca vointa mea va fu executata de executantii alesi de mine.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  • Valeriu Mangu A spus:

    Doamna Gabriela Cretu,

    Corectez: “…va fi…”.
    Al dvs., Valeriu Mangu

Lasa un comentariu!

Adauga un comentariu, sau redirectioneaza catre site-ul tau. Se pote si subscribe to these comments prinRSS.

Fiti politicosi si civilizati! Ramaneti la subiect! Nu spam-urilor!

Pot fi utilizate urmatoarele tag-uri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>