Luaţi mâna de pe actori!

De ce, vedeţi aici. Sau mai jos, ca de obicei.

” Nu lăsați actorii să moară de foame! Spectacolul este viața lor ; pentru asta au învățat, s-au pasionat, au sperat; şi-au așteptat rândul. Pentru o scenă  sau o cameră de luat vederi. Poate că e timpul ca unii noi, tineri, să se cațere pe soclurile lăsate  libere, unul după altul, de plecarea monștrilor sacri…  Poate. Nu avem însă cum să știm. Spaţiile publice în care ar trebui să se manifeste sunt ocupate; teatrul de televiziune este demult dispărut ca gen.  Astăzi,  el este înlocuit de comentariile politice fără sfârșit  iar actorii, de niște personaje necalificate în meserie ; uneori însă, foarte talentate; la teatru, mai mult; la politică, mai puțin.

Această substituţie a teatrului cu politica şi viceversa este îngrijorătoare; mai grav, este distrugătoare pentru democraţie şi viaţa socială. Comunitatea reală este înlocuită de falsa comunitate a publicului de televiziune. Mai avem ceva în comun doar pentru că ne-am uitat ieri la aceeaşi emisiune. Politica încetează să mai fie înţeleasă drept o activitate serioasă,  responsabilă,  de organizare a intereselor divergente astfel încât să trăim în pace, cât mai mult şi, dacă este posibil, cât mai fericiţi. Nu este considerată ceva în care oamenii decenţi ar trebui să se amestece; dacă o fac, merită întreaga compătimire, nu lauda…

O butadă cu origini pierdute – politica este răul necesar – trece drept adevăr; faptul că ar putea fi binele insuficient, a devenit de neimaginat. În loc să punem o  politică  bună în locul celei proaste,  ne facem un titlu de glorie din faptul că nu facem politică. Şi este adevărat că nu facem, cât timp o reducem la înfruntarea fără sfârşit  şi finalitate a cavalerilor de capă şi spadă; uneori, doar a mârlanilor de pumni şi palme. Când nu e teatru ieftin, este meci de calitate îndoielnică şi cu reguli inexistente. Oricum, este spectacol. Cine nu face faţă exigenţelor este exclus. O cercetare realizată printre americani cu ani în urmă arăta că Abraham Lincoln nu ar mai fi avut  nici o şansă să ajungă preşedinte; nu era destul de arătos… La noi este şi mai rău. Improvizaţia şi spontaneitatea sunt considerate criterii cumva eliminatorii pentru alegerea unui preşedinte; preşedinte de stat, nu de asociaţie de locatari. Din acest motiv,  s-a şi ajuns la un paradox; economia nu reacţionează la ceea ce spun oamenii politici, ca prin alte părţi. Cursul de schimb nici nu a tremurat după ce preşedintele ţării afirmase că România este muribundă. Agenţii economici or fi gândit că nu e decât o  improvizaţie, de amorul artei…

Cetăţenii se simt deja intoxicaţi de spectacol.  Doar microbiştii politicii, susţinători ai diverselor echipe, rămân să privească şi să-l aplaude, invariabil, pe cel preferat sau să-i fluiere pe adversari. Ceilalţi schimbă canalul; de acolo se revarsă adesea câte un reality show de şi mai proastă speţă; şi acesta fură  din pâinea bieţilor actori…

Avantajele politicii – spectacol nu lipsesc; doar că nu-s pentru cetăţeni; nici pentru artiştii de profesie.  Se poate totuşi, câteodată,  descoperi un actor mare ascuns într-un preşedinte mic. Se pot realiza emisiuni de televiziune non-stop cu cheltuieli de producţie minime şi venituri maxime.  Ce dacă pe oameni îi  oboseşte?! Cei cărora le pasă nu au acces la televizor.

Prezenta campanie nu este atipică, cum cred optimiştii; este încununarea unei involuţii, ar spune realiştii.  Dezbaterea despre programe şi idei a fost evitată; înfloritura verbală fără conţinut, adulată; dosariada, mult aşteptată căci nu se poate, nu-i aşa,  dramă fără punct culminant… Candidaţii  cu şanse mici, nu mai sunt nici măcar figuranţi pe scenă; sunt trimişi direct în public sau afară; precum Remus Cernea la  Cluj. Candidatul care ne propune o revoluţie a bunului simţ se dovedeşte  doar o repetiţie a lipsei de măsură şi bun simţ; în loc de „altceva decât Băsescu”,  un alt Băsescu – ceva mai tânăr, mai relaxat şi la fel de agresiv. Nu este clar dacă acesta este personajul sau doar rolul; spectacolul nu s-a terminat încă.  Oricum, înspăimântătorul său program economic este trecut cu vederea…  Publicul vrea să ştie doar cine-i mai şmecher.

Naţia română nu este însă echivalentă cu publicul; nici cu şmecherii. O parte importantă a acesteia aşteaptă  omul potrivit pentru locul potrivit; mai cere, atunci câd este ascultată,  mult încriminata linişte şi stabilitate. De scandal este săturlă. Când simte nevoia de spectacol, visează să se ducă la teatru. Şi aceşti români –  normali,  plicticoşi, nesurprinzători –  vor alege duminică; iar ei nu caută un actor; serioşi cum sunt, îşi închipuie că sunt chemaţi să aleagă un preşedinte… ”

11 comentarii la “Luaţi mâna de pe actori!”

  • Bibliotecaru

    @ Gabriela Creţu

    Vă ofer eu o soluţie la această problemă, o soluţie care funcţionează foarte bine pe timp de criză pentru că nu necesită bani.

    Se ia un teatru din orice oraş ar fi el.
    Se duce un director de televiziune publică (Antenă, Pro TV, Prima…) să discute cu directorul teatrului.
    Se înregistrează toate spectacolele teatrului.
    Fiecare televiziune îşi face o arhivă cu înregistrările spectacolelor din întreaga ţară.
    La un moment dat spectacolele ies din stagiune, sunt înlocuite cu alte spectacole.
    Televiziunile particulare dau înregistrarea spectacolului care nu se mai joacă plătind şi ceva drepturi de autor (nu foarte multe) teatrului.

    Avantaje:
    Toate spectacolele sunt înregistrate şi există o memoria a artei actoriceşti.
    Există o promovare a actului teatral în general.
    Se fac cunoscute teatrele din provincie (actual sunt cunoscute numai cele din Bucureşti, şi nici acestea)
    Se fac cunoscuţi actorii, mai ales cei din provincie.
    Apare un fond de film valoros care poate fi, la o adică, exportat.
    Producţia unei înregistrări din spectacol este minimă, în concluzie şi cheltuielile sunt minime (doar deplasarea unui car la „locul faptei”)
    Se asigură o importantă producţie naţională.
    Societatea urmează televiziunile comerciale, fenomenul va provoca din nou obiceiul mersului la teatru.
    Vom avea o societate mai deschisă spre cultură şi mai intelectuală pentru că filmele „cu bătăi” vor fi înlocuite cu piese de teatru ceva mai elevate din punct de vedere al culturii.
    România va cunoaşte în viitor o perioadă de prosperitate ca răspuns al aprecierii culturale generale.

    Repet: COSTURI MINIME.

    Nimeni nu pierde nimic, înregistrarea nu se face special, ci în spectacol, televiziunile îşi ocupă spaţiul de emisie mult mai ieftin decât cu filme de duzină (costă şi filmele de duzină cam 5000 de euro pe episod).

    Mirarea mea este că, deşi am vorbit multor oameni despre această soluţie, nimeni nu a îndrăznit să lanseze acest sistem. Tare aş vrea să fiu director de televiziune numai pentru a implementa înregistrarea actelor artistice, ca să nu se piardă. Tocmai s-a dus maestrul Dinică, câte din spectacolele de teatru ale domniei sale s-au păstrat? Extrem de puţine, le numeri pe degetele de la o mână. Personal nu am văzut decât Take, Ianke şi Cadâr şi încă una mai veche, nu mai ţin minte cum se numeşte, prezentate de TVR. Unde sunt restul?

  • gabicretu

    Biblio,
    Ca de obicei, nu e vorba de putinta ci de vointa. Si daca o multime de politicieni vor sa faca teatru pe gratis (sau platind ei…)

  • Peter Gluck

    N-ar fi nicio problema cu politicienii actori, buba e cu cei cabotini.
    Cu bietii actori si cu cultura in general e de rau- cultura nu e profitabila baneste si acum mai totul se judeca din acest punct de vedere. Noroc ca moneyteismul nu e sustenabil pe lunga durata.

  • Bibliotecaru

    Tot spune domnul Băsescu că domnul Alexandru Sassu este fan PSD, riscaţi un telefon cu această propunere, cine ştie… Poate şi „mogulul” de la Antena 1, că am văzut că este iubitor de cultură, are o fundaţie care creşte violonişti, pianişti… Poate că va înregistra piese de teatru decât anumite emisiuni „ciudate”.

    Poate nu vine nimănui ideea sau poate nu consideră nimeni că merită deranjul. Eu nu pot să înţeleg de ce lucrurile simple, care nu costă foarte mult, lucruri care pot fi făcute fără prea mare deranj… de ce sunt trecute cu vederea. Avem un stil în a visa autostrăzi suspendate când putem merge cu scuterul la muncă. Nu ar fi mai ieftin un milion de biciclete lăsate de primărie pe stradă, la liber, în tot Bucureştiul, decât să zăpăceşti tot oraşul ani de zile cu „soluţii de sistematizare”. Un milion de biciclete costă 100 de milioane de euro (poate chiar şi mai puţin, pentru că la un asemenea nivel primăria îşi poate face fabrică proprie). Iese omul din casă, ia prima bicicletă pe care o găseşte pe stradă, ajunge la muncă, o lasă în faţa locului de muncă… seara ia o bicicletă şi pleacă cu ea acasă. Totul gratis. Şi dispare înghesuiala din Bucureşti. La început vor fi 100.000 care se vor fura, dar chiar şi cele furate îşi vor atinge ţinta, pentru că le va folosi cineva. Când lumea se va obişnui să meargă 10 staţii de maşină cu bicicleta pentru că ajung mai repede, fără să stea înghesuiţi şi cu un pic de sport, desigur, când plouă trebuie şi o pelerină de ploaie :D, pe stradă maşinile vor începe să dispară.

  • N. Raducanu

    @Bibliotecaru
    Propunerea cu bicicletele folosite gratuit si lasate unde se nimereste, am auzit ca a si inceput de vre-un an sa fie folosita in unele orase din Franta. Nu cunosc detaliile, dar daca e asa, de ce sa nu facem gratuit mersul cu tramvaiul sau autobuzul? S-ar economisi investitia pentru fabrica de biciclete si tentatia romanului sa a-si insusi cat mai multe biciclete, doar pentru a le pastra la el acasa. Iar daca am ajuns la gratuitati, suportate toate din banul public, atunci se poate merge curajos mai departe : spectacolele la cinema si teatru, ziarele si revistele, cartile din librarii, studiile in scoli si universitati, toate sa fie gratuite. Dar si alte nevoi ale omului in societate n-ar trebui sa mai fie platite sau doar simbolic: automobilul personal si apartamentul de locuit, sa fie achizitionate pentru o suma modica. Iar toate aceste masuri revolutionare ar putea sa poarte numele de…comunism! Dar ce ne vom face atunci cu economia de piata, chiar si cea numita „sociala” ?

  • otrava

    am facut un livetext FOTO la confruntarea din seara asta. va invit sa edeti cum a iesit! antonescu a castigat seara asta!

  • Bibliotecaru

    @ N. Raducanu

    🙂
    Sunteţi ironic, dar sunteţi ironic gratuit.

    Mersul gratuit cu mijloacele de transport în comun nu este o idee nouă şi nici o idee născută în comunism, problema este că venitul din bilete şi abonamente este destul de important, să nu uităm că RATB înseamnă o afacere de cam un miliard de lei noi (nu ştiu exact cât, dar cred că pe aici), ceea ce nu este chiar puţin şi nici uşor de acoperit de la bugetul local, şi aşa efortul subvenţionării transportului în comun este destul de mare. În plus, această idee nu rezolvă problema aglomeraţiei, căci aglomeraţia se va produce în continuare pe străzi, doar că nu va fi de autoturisme ci de autobuze, tramvaie şi troleibuze. Nu mai vorbesc despre aglomeraţia din mijloacele de transport în comun.

    Programul nu este un succes pentru zone mai mici (Cambridge, Edmonton, Alberta) pentru că numărul redus de biciclete şi zona restrânsă de aplicare face ca să existe tentaţia furtului sau abandonului. Atunci când totul se generalizează, nu mai fură nimeni pentru că nu are nici un sens să stai cu bicicleta în casă când ai una în faţa casei. În plus, dacă furi o bicicletă, cineva va merge pe ea şi scopul este atins.

    Problema, cred eu, este că nimeni nu a avut curajul să ducă acest proiect dincolo de zona restrânsă a experimentului astfel încât sistemul să funcţioneze. Mai multe amănunte, şi mai interesante…

    http://en.wikipedia.org/wiki/Bicycle_sharing_system

  • ileana

    @otrava mica ,
    Incurajator pseudonim,cam ca vaccinul gripei porcine.
    Am vrut sa va spun o vorba pe blogul care va adaposteste ,dar n-am reusit din prima si n-am insistat .Pina nu trece ziua de votare ,tin totusi sa va transmit ca nu e bine sa luati hotarirea de a nu merge la vot ,fiindca e ceva care induce depresie si alte trairi negative ,nu doar in capusorul dumneavostra ,dar si al vizitatorilor dv.virtuali . De ce sa nu mergeti ? In aceste vremuri grele ,avem datoria de a ne incuraja unii pe altii cum stim mai bine .Daca ne lasam in voia prnirilor de moment,nu facem decit sa accentuam haosul ,pentru ca apoi sa ne exprimam nemultumirea si cheful de a emigra .Sa nu va aud dupa votare ca o fi ,ca o pati .

  • MAAT (HAC)zeita ADEVARULUI si a DREPTATII

    Basescu si manipularea prin Tehnica TRANSFERULUI:

    INAMICUL meu este INAMICUL Poporului /manipularea-prin-tehnica-transferului-inamicul-meu-este-inamicul-poporului/
    Tehnici de manipulare constant folosite
    1. INVENTAREA ALIATULUI: Eu lupt pentru popor. “Romanii ne vor judeca”
    2. OMUL DE PAIE: Parlamentul este iresponsabil. “Clasa politica va refuza sa se autoreformeze.”
    3. DROMICHAETES: Exista un PERICOL – coalitia PRIVILEGIATILOR (Grivco). Inamicii mei nu vor respecta deciziile, interesul. “Deci este o coalitie ad-hoc care are un singur obiectiv: lupta cu Traian Basescu. Insa fac rau poporului roman.”
    4. VICIMIZAREA – ca rezultat al atacurilor concentrate de adversar asupra candidatului Traian Basescu.
    5. TRANSFERUL – in combinatie cu INVENTAREA ALIATULUI.
    6. Tactica mediatica este stabilita de actiunea si Tehnica de manipulare CAPCANA TERORISTULUI: Va dau un subiect de preocupare mediatica pe care nu-l puteti refuza. CONSPIRATIA – MIT POLITIC DE SUCCES IN PERIOADE DE CRIZA Discursul lui Traian Basescu este concentrat in jurul ideii de CONSPIRATIE. Aflat in situatia de a justifca alianta ce s-a format impotriva sa, Presedintelui statului ii ramine varianta “intoarcerii la Popor”, element usor de identificat in toate declaratiile sale. Discursul sau se structureaza pe baza Tehnicilor de manipulare VICTIMIZAREA si INVENTAREA ALIATULUI (Poporul). “Eu sunt Eroul Salvator”, pare a sugera constant mesajul Presedintelui. Ceea ce eu fac, fac pentru binele Poporului si pentru aducerea Varstei de Aur – o Romanie fara PRIVILEGIATI corupti.
    I. Poporul si nevoia de REFERENDUM. Logica discursului electoral al lui Traian Basescu traduce in limbaj politic regula “Trimisului lui Dumnezeu pe pamant” din regimul monarhic. Eu sunt trimisului Poporului, sugereaza Presedintele. Deciziile mele sunt deciziile Poporului, deci, incontestabile. Dovada? Nu iau decizii fara sa il consult. Sa organizam referendum! Iata de unde vine legitimitatea actiunilor mele. Orice coalitie impotriva mea inseamna o coalitie impotriva Poporului.
    II.LOGICA DE CAMPANIE Metodele de manipulare in mesajul lui Traian Basescu sunt multiple. Sa reluam logica discursului, concentrind toate actiunile si mesajul electoral din campanie intr-un singur paragraf: “Eu sunt Presedintele in functie. Actiunile mele sunt legitime. Eu sunt Eroul Salvator. Eu sunt Trimisul si Aparatorul Poporului. Orice coalitie impotriva mea inseamna o coalitie impotriva Poporului. Iata, deci, Poporul se afla in pericol. Poporul are nevoie de mine pentru a fi salvat. Lupt pentru Popor. Pentru mine ” VOX POPULI, VOX DEI” este formula de conducere, este ceea ce imi legitimeaza actiunile. Nu dati puterea celor ce nu va respecta autoritatea/interesul si deciziile! Alegeti sa fiti auziti! Alegeti pe cel ce lupta pentru voi, impotriva tuturor. Alegeti Traian Basescu, spune mesajul Presedintelui-candidat in mod implicit.”
    III. MITO-LOGICA discursului – Mitul Eroului Salvator Traian Basescu se defineste ca Erou Salvator prin prezentarea negativa a celor ce lupta impotriva sa. Plasarea adversarului in zona negativa a axei BINE-RAU va face ca Salvatorul Basescu sa fie plasat in zona pozitiva. Majoritarii din Parlament sunt impotriva Poporului roman, sustine Traian Basescu. “Clasa politica va refuza sa se autoreformeze.” Daca cei ce lupta impotriva mea tradeaza Poporul inseamna ca eu sunt cel ce il apara. Eu sunt Eroul Salvator. – Mitul Unitatii Eu sunt aparatorul Poporului. Raman solidar acestuia si trebuie sa se uneasca in jurul meu. – Mitul Conspiratiei Nivelul 1: Clasa politica s-a coalizat impotriva mea. Nivelul 2: Eu reprezint Poporul. Orice coalitie impotriva mea inseamna o coalitie impotriva Poporului. “ Deci este o coalitie ad-hoc care are un singur obiectiv: lupta cu Traian Basescu. Insa fac rau Poporului roman.” “ (…) clasa politica ce va lua decizii in acord cu interesele ei, si nu neaparat cu interesele romanilor.” – Mitul Varstei de Aur Varsta de Aur este prezentata aici ca viitorul fara coruptie, fara PRIVILEGIATI. Varsta de Aur vine odata cu realizarea programului meu: reformarea clasei politice, Parlament unicameral, incetarea folosirii bugetului statului in favoarea parlamentarilor, folosirea bugetului in interesul romanilor. Duelul manipularilor post-Cabinetul Negoita: Basescu-Negoita versus Geoana, Antonescu, Oprescu Eseu despre cum poate fi asimilat manipulatoriu mecanismul mitologic al TAPULUI ISPASITOR. A. Modelul desfasurat mai jos se intemeiaza pe ipoteza respingerii Cabinetului Negoita in Parlament si a “tocmirii” Primarului Negoita pentru functia de purtator secund principal de mesaj al campaniei prezidentiale in care este angajat Traian Basescu. B. Declaratia candidatului desemnat la functia de Premier, Liviu Negoita, in ziua premergatoare prezentarii Listei Cabinetului si a Programului de investitura in Parlament, anunta deja 5 tehnici de manipulare pe care Traian Basescu si purtatorii secunzi/tertiari de mesaj din PD-L intentioneaza sa le utilizeze in confruntarea pe tema “Cine si in ce conditii stabileste Premierul desemnat?”. Subiectul pare menit a acapara toata mass media pentru cel putin jumatate din perioada de pina la turul I.
    1. FRICA SOCIALA PRINCIPALA. Tehnicile de manipulare vor fi derulate in jurul unei frici colective ce va fi creata de tandemul Basescu-Negoita: salariile si pensiile risca sa nu poata fi primite la termen in Decembrie – luna sarbatorilor de iarna. O astfel de amenintare are nevoie de o victima colectiva – Alianta parlamentara, care sa poarte insemnele victimare si in jurul careia se vor derula mecanismele persecutorii standard. Criza salariilor si a pensiilor poate genera acea nediferentiere in reciprocitate, care ii face pe toti egali si asemanatori, anuleaza diferentele si intensifica interactiunile sociale de tip negativ. Or, pentru o astfel de situatie de criza sociala construita, potentialul persecutoriu pentru crearea TAPULUI ISPASITOR tocmai asteapta sa fie provocat. Opinia publica si masele devin surescitate, agresive si pot fi mai usor manipulate. OBSERVATIE PRIVIND SIMULAREA DE MISCARI SOCIALE LA SCARA MICA PENTRU A GENERA IMAGINI TELEVIZATE. Pe indemnul lui Negoita adresat membrilor PSD-PNL sa mearga la parlamentarii alesi uninominal si sa ii traga la raspundere pentru mentinerea crizei politice si pentru efectele acesteia (FMI, transa de imprumut) se poate construi un posibil scenariu de miscari sociale la scala mica – in jurul Birourilor parlamentare din teritoriu, cu un mare impact mediatic, generate de militantii si simpatizantii lui Basescu: ce ii impiedica sa spuna ca au votat cu parlamentarul PSD sau PNL, de vreme ce votul e secret, nu?
    2. PRESEDINTELE BASESCU SCRIE SCENARIUL PENTRU CANDIDATUL BASESCU. Candidatii la Presedintie produc mesaje politice intr-o confruntare favorabila Candidatului Basescu, pentru care Presedintele Basescu scrie scenariul si face casting-ul.
    3. PRESEDINTELE BASESCU CONTROLEAZA SCENA INFRUNTARII. Candidatul Basescu alege intotdeauna conditiile, terenul si armele cu care se desfasoara infruntarea simbolica pentru Presedintia Romaniei.
    4. PURTATOR SECUND DE MESAJ CREDIBIL. Aparitia lui Negoita introduce un purtator secund de mesaj mai credibil decit oricare dintre purtatorii de mesaj de pina acum ai campaniei Candidatului Basescu.
    5. Tehnicile de manipulare principale se vor desfasura intr-un cadru de simulare a “dialogului” tandemului Negoita-Basescu” cu “cetatenii responsabili”: a. VOCEA POPORULUI, VOCEA LUI DUMNEZEU – Negoita va accentua ideea unei simulari de participare a alegatorilor, care sa creeze presiune asupra “parlamentarilor votati uninominal”, ca acestia sa tradeze partidele din Coalitia parlamentara (“sa voteze pentru iesirea din criza”). b. INVENTAREA ALIATULUI – Poporul – se va crea, astfel, ideea ca Poporul este de acord cu tabara Basescu, pe ideea activarii mecanismelor psihologice ale “Spiralei tacerii”. c. ATACUL LA PERSOANA – tinte favorite, Candidatul Geoana si Candidatul Antonescu, (posibil) evitindu-se Candidatul Oprescu. Conceptul strategic al campaniei de atac va fi, cel mai probabil, “IRESPONSABILITATEA” contracandidatilor si a partidelor conduse de acestia. d. CONSTRUCTIA INAMICULUI CA “OM DE PAIE” – “iresponsabilii”, “obsedatii de putere”, “incapabilii sa inteleaga nevoile adevarate ale Poporului”, “Privilegiatii care sunt controlati de un grup de interese transpartinic” etc. poate fi usor construit si la fel de usor de distrus in mesajul politic al tandemului Basescu-Negoita. e. DEMONIZAREA partidelor politice reprezentate de PSD-PNL. f. Probabilitatea este destul de mare ca, daca Sorin Oprescu isi pastreaza mesajul politic in cadrele de pina acum, sa nu fie vizat de atacul tandemului Basescu-Negoita. Intrarea acestuia in jocul infruntarii ar fi, desigur, avantajoasa pentru acesta si dezavantajoasa pentru Geoana-Antonescu. Intrarea lui Sorin Oprescu in jocul electoral al “greilor” este direct dependenta de decizia lui Basescu, pe axa cost-beneficiu. NOTA: Noi prezentam aici componentele unei strategii de manipulare posibil a fi organizata, luind in calcul modelul legat de “Cel mai rau lucru care se poate intimpla” pentru Coalitia parlamentara, respectiv, “Cel mai bun lucru care se poate intimpla pentru campania lui Traian Basescu”. Alegem acest model de evolutie posibila si nu altul pentru ca reprezentantii Coalitiei parlamentare nu credem ca pot desfasura o strategie comuna de raspuns sau de atac mediatic la adresa tandemului Basescu-Negoita. De asemenea, este posibil ca tandemul sa se opreasca la citeva zile dupa respingerea probabila in Parlament a Cabinetului Negoita, in conditiile in care Primarul Negoita a negociat sa participle la infruntarea electorala doar pe secventa formarii/caderii Cabinetului, raminerea lui in “tandem” fiind, desigur, negociata drept “certa”, in conditiile in care va trece Cabinetul propus luni, 9 noiembrie 2009. Negoiţă, Băsescu şi Etno-manipularea Desemnarea lui Negoiţă pentru funcţia de Premier sugerează o mişcare tactică pe care Preşedintele Băsescu o pregăteşte pentru Candidatul Băsescu de cel mult două săptămâni. Ea restructurează scena confruntării electorale doar la nivel de suprafaţă, fără a afecta poziţionările tactice anterioare, avantajoase pentru Candidatul Băsescu. BASESCU REFACE JOCURILE. Pînă la desemnarea noului candidat la funcţia de Premier, între momentul ieşirii PSD de la Guvernare şi momentul căderii Guvernului Croitoru, Basescu stabilise condiţiile de confruntare electorală într-un cadru favorabil pentru propria strategie electorală. Capcana tactică a confruntării electorale pe scena ordonată şi organizată de Preşedintele Băsescu îi oferea acestuia posibilitatea de a derula cu maximum de eficienţă tehnica de manipulare Victimizarea, pe care şi-a asumat-o de la început, conştient că nu trebuie să repete eroarea Auto-victimizării, făcută de Preşedintele Constantinescu. Băsescu se autoconstruise până acum drept Salvatorul, al cărui mesaj întâmpina câteva stereotipuri sociale şi clişee la nivelul imaginarului politic: „Eroul Băsescu luptă împotriva Răului, reprezentat de Privilegiaţii de la Grivco – gaşcă pe ale cărei mâini nu va lăsa Ţara”, după propriile cuvinte. BASESCU AVEA NEVOIE DE UN VAL. Desemnarea lui Negoiţă sugerează o mişcare tactică prin care Preşedintele Băsescu relansează capcana politică întinsă Opoziţiei parlamentare, în interiorul căreia mesajul lui electoral va fi redefinit. Este exact momentul de campanie în care candidatul Băsescu trebuie sa facă valuri. Cu un start şi un mesaj politic mai puţin apte să manipuleze opţiunile sau îndoielile anumitor categorii de alegători, candidatul Băsescu are acum posibilitatea să îşi reformuleze mesajul. Cel vechi începuse să patineze. Avea nevoie de o inovaţie strategică. Or, Guvernul Negoiţă îi oferă exact şansele de a se construi pe sine în tandemul necesar, mai credibil şi mai eficient pentru manipularea de campanie. Contracandidaţii lui Băsescu au inovat aproape sistematic în interiorul capcanei Preşedintelui Băsescu, adaptîndu-se la mişcările pe care acesta le făcea pentru Candidatul Băsescu. MESAJUL LUI BASESCU INCEPUSE SA PATINEZE. Strategia prezidenţială avea nevoie de o inovaţie – mesajul Candidatului Băsescu se erodase. Mai mult, acel „De ce le e frică nu scapă”, părea să nu stârnească patimi şi resentimente, emoţii colective şi ură suficient de consistente. Momentul Negoiţă relansează strategia prezidenţială pentru Candidatul Băsescu. Notorietatea lui Negoiţă este nesatisfăcătoare. Nu e o problemă. MANIPULARE PRIN TRANSFER SI CONTAMINARE PENTRU CRESTEREA LUI NEGOITA. Folosind tehnica de manipulare Transferul şi pe cea a Contaminării, va deveni un lider politic naţional în scurtă vreme. Mai mult, Negoiţă este un interpret de muzică populară. Secvenţele cu interpretarea nereuşită a unor cântece pe EtnoTv, tocmai i-au făcut cel mai mare serviciu la care se putea aştepta, în cazul în care aceste imagini voiau să îl discrediteze. Timpul este foarte scurt, dar, trebuie să recunoaştem că există un electorat ciudat de complicat în mediul rural şi semirural, în graţiile căruia doar un politician român a reuşit să intre – Ion Iliescu. După acesta, electoratul pentru care se lansează Negoiţă acum, a fost permanent disputat şi fără succes de câteva zeci de candidaţi în ultimele două decenii. Tehnicile de manipulare în acest nou episod al „telenovelei politice” pe care le va folosi Preşedintele şi candidatul Băsescu nu se vor schimba. Subiectul şi contextul lor vor fi însă altele, lucrând mai eficient ca până acum, pentru candidatul Băsescu. ARE BASESCU PLANUL “B”?. Ceea ce sugerează această nouă mişcare tactică a Preşedintelui Băsescu pentru Candidatul Băsescu este că nu prea ar exista un plan B. Adică, ce s-ar alege de eficienţa tehnicilor lui de manipulare în acest nou moment electoral, dacă Opoziţia parlamentară ar trece, în anumite condiţii, Guvernul Negoiţă? Schimbând contextul şi aşezările tactice, restructurând fundamental schema de manipulare a Preşedintelui Băsescu, Opoziţia parlamentară ar deveni ea însăşi Manipulatorul-şef. Cred că Băsescu nu este pregăitt pentru o astfel de mişcare şi nici pentru o strategie care să redefinească schema de confruntare, cu un profil negativ pe măsură, care să anuleze tactica şi tehnicile de manipulare ale Preşedintelui şi Candidatului Băsescu. RELANSAREA JOCULUI IN TERMENII OPOZITIEI PARLAMENTARE. Ar fi prima tactică opozabilă celei folosite de Preşedintele Băsescu, pentru Candiatul Băsescu. Se va renunţa la Atacul la persoană – tehnică la care Băsescu a obligat, de fapt, contracandidaţii. Se va renunţa la tehnica de manipulare Victimizarea – la care Băsescu a obligat, de asemenea, Opoziţia parlamentară. Şi se va relansa jocul politic, în afara scenei pregătite de Preşedintele Băsescu pentru Candidatul Băsescu, pe o altă buclă a spiralie conflictului politic românesc. Basescu, demisia Tehnocratului virusolog si manipularea prin OMUL DE PAIE (A) “M-a alertat declaraţia secretarului de stat Streinu-Cercel, care prăvălea apocalipsa peste România şi impunea importul imediat de vaccin antigripal. România nu va importa niciun vaccin, avem în acest moment la Institutul Cantacuzino un milion de doze, iar în zece zile putem avea încă un milion. Doar opt ţări din Europa produc acest vaccin, iar România este una dintre ele”, a spus şeful statului, potrivit Realitatea TV, referindu-se la declaraţiile lui Streinu-Cercel conform cărora situaţia propagării virusului gripei noi ar impune importul de doze de vaccin..”, http://www.mediafax.ro/social/adrian-streinu-cercel-a-demisionat-de-la-ministerul-sanatatii (B) Sorin Oprescu, “Vorbe grele”, Antena 2, 4 noiembrie 2009: “Il cunosc de 30 de ani. (…) Streinu-Cercel este medic, stie. “ O varianta a Tehnicii de manipulare OMUL DE PAIE este folosita in mass media impotriva candidatului Traian Basescu, la doua zile dupa demisia virusologului Adrian Streinu-Cercel. Logica acestei tehnici este foarte simpla. Trei sunt personajele care participa la derularea ei: Comentatorul-politician, personajul Traian Basescu (“Omul de paie”) si al treilea personaj, care ii este opus “Omului de paie”, prin pricepere, caracter, competenta etc. – adica, exact opusul “Omului de paie” criticat de comentator.
    1. Se construieste un personaj Traian Basescu, incompetent pe probleme medicale, incapabil sa ia decizii in astfel de situatii de criza, care minte “din nou” si decide acolo unde nu se pricepe. Mai mult, ia deciyii cu consecinte negative pentru Ţară.
    2. OMUL DE PAIE astfel construit – Traian Basescu – este distrus imediat prin invocarea Tehnocratului – A. Streinu Cercel, prezentat in context drept o personalitate de exceptie din lumea cercetării medicale, managementului si competentei in gestionarea situatiilor de criza majora. Tehnocratul incontestabil si Specialistul si-a dat demisia “din motive personale” (“nu a declarat din cauza cui!”), politicienii comentatori afirmind ca este limpede ca lumina zilei ca demisia este legata de interventia neavenita, caracterul conflictual si incompetenta Presedintelui Traian Basescu. Tehnica de manipulare OMUL DE PAIE se foloseste, de regula, in situatii de atac direct intre candidati sau oamenii politici. In cazul de fata, avem de-a face cu o derivatie – extensie a logicii acestei tehnici de manipulare, prin aparitia unui terţ – comentatorul-politician, care opune OMUL DE PAIE special construit, unui alt personaj decit propria persoana (aici, Tehnnocratul a carui competenta este incontestabila, departe de cea mai mica indoiala, managerul si virusologul Streinu-Cercel).

  • Iceflame

    @ Toti

    Salut.

    @ Maat

    Putin ma intereseaza elaboratele metode de manipulare ale basescului si a celor din juru-i din moment ce stampila va fi in mana mea…
    Votez Geoana (vai de capul meu ce zile am ajuns) si astfel facatura portocalie se destrama ca un fum.Nu particip la referendum ca sa nu fie validat demersul demagogic al domnului inca prezident,si,sper ca votul meu dat mai mult PSD-ului decat lui Geoana sa il aduca pe Adrian Nastase mai aproape de butoanele decizionale pentru Romania.
    Doamne-ajuta.

  • Bibliotecaru

    @ MAAT (HAC)zeita ADEVARULUI si a DREPTATII

    Nu aş vrea să discut despre candidaţi în această zi, dar aş vrea să discut cumva despre acel citat în latină

    Flaccus Albinus Alcuinus spunea:
    nec audiendi qui solent dicere vox populi vox dei quum tumultuositas vulgi semper insaniae proxima sit

    Şi acei oameni care continuă să spună că vocea poporului este vocea zeilor nu ar trebui ascultaţi, pentru că tumultul oamenilor obişnuiţi este întotdeauna aproape de nebunie… Sau cam aşa ceva, că nu prea am reţinut extrem de multe din latina învăţată în liceu. 😀

    Dacă rolul politicii ar fi de a asculta vocea poporul şi a se conforma auzului, probabil că politica nu ar avea nici o logică. Partidele politice sunt necesare din două motive. În primul rând este nevoie de o previziune a unui bine îndepărtat mai important decât binele imediat şi uneori chiar împotriva binelui imediat (politica binelui imediat se numeşte populism), în al doilea rând politica asigură evoluţia socio-economică. Pe de altă parte, cred că nimeni nu poate nega asta, politica acţionează astăzi având interesul public în plan secundar. De ce? Pentru că un organism social(cum este clasa politică) dacă are o creştere rapidă şi continuă, la un moment dat ajunge să-şi înceteze rolul iniţial şi îşi consumă toate energiile pentru satisfacerea nevoilor sale interioare.

    Cam atât am avut de spus.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *