Răspuns sau nu…

Dragii mei cititori și comentatori,

Sunteți români tipici. Este tot ce pot  să vă răspund.

Dacă nu mă duc la emisiuni, mi se reproșează că de ce nu mă duc. Mi se spune în mod repetat că nu este suficient să fac ceea ce trebuie să fac, mai trebuie să și comunic cu cetățenii; dacă o fac direct, nu-i suficient, pentru că nu știe și restul lumii că am făcut-o… Drept urmare, trebuie să o fac la televizor…
Dacă sunt eu însămi – cu spiritul meu polemic și vocea mea de mare rezonanță (sic!) – mi  se va spune că sunt agresivă și nu e potrivit… Dacă încerc să-mi păstrez eleganța, mi se spune că nu vorbesc destul. În realitate, chiar nu am vorbit prea mult în emisiunea cu pricina; după cum toate femeile știu, bărbații susțin împotriva evidenței exact invers, bărbații vorbesc întotdeauna cu mult mai mult! Simt nevoia să dea lecții; despre ceea ce știu și ceea ce nu știu. Dar să nu exagerăm! Și dacă era doar întrebarea pe care i-am pus-o lui Daianu și tot merita să fiu prezentă. Era de un milion de puncte pentru cine a înțeles-o…
Am vorbit însă mai ceva puțin ca de obicei în mod deliberat: Dăianu era într-o zi proastă, mi se părea depresiv aproape, și nu am vrut să par agresivă intrând peste el; că îmi venea să-l bat pentru unele opinii exprimate, nici nu trebuie să spun; că aș fi avut argumente sper că nu trebuie să o mai demonstrez! În plus, nu cunoșteam formatul emisiunii – că se pun întrebări diferite la interlocutori; am crezut că ar trebui ambii să ne dăm cu părerea pe aceeași temă. Nu a fost cazul.

De ce m-a invitat, întrebați-l pe realizator! Probabil ca să-și plătească păcatele, m-a invitat și în emisiunea viitoare, pe altă temă, cu alți invitați. Cred că o să mă duc. E pe gratis, nu vă temeți! Cei ce mă cunosc știu  că “discreția”  mea publică se datorează faptului că nu ma consider marfa și, drept urmare, nu mă vand; cu sau fără publicitate plătită. Iar faptul că într-un interviu în care ești singur poți comunica mai bine decât cu doi interlocutori, mi se pare o observație din categoria… pleonasmelor.

Și totuși, cum ar trebui să procedez!?

7 Replies to “Răspuns sau nu…”

  • Iceflame

    Cum sa procedezi Gabi?Simplu: te duci acolo si esti tu insati,cea pe care o stim noi,cativa deocamdata.Ar fi mare pacat sa nu fii cunoscuta de toata lumea din tara asta.Si hai,nu mai fi suparata;s-ar putea ca pana si eu sa stiu ca una-i una si doua-s mai multe…

  • Iceflame

    Oh,era sa uit;sunt roman.Si tipic.E de rau?

  • Bianca

    @Ice
    Bine c-ai zis tu, ca dupa aia iar ma faceai “dulce”. Nici eu nu stiu cum e roman tipic. E…aaa…bine? Se baga la cuptor si se rumeneste?

    Acuma, una peste alta, frustrarea mea e maxima, da’ maxima ca nu o vad pe Gabi la teveu. Deloc. Vorba lui Ice: noi, astia, care te mai stim cit de cit, dar, indiferent ca imi calc pe inima – sint monarhista, da???, a priceput toata lumea? – ai datoria sa te vezi. Sigur ca poti spune oricind ca nu te vinzi, ca esti tu, ca multe altele. Totusi, un politician nu-si apartine. E votat de catre cei care. Atunci, fa-o si fa-o pina la capat. Asta e.

  • gabicretu

    @Dragilor,
    Dar voi cum credeți că oi fi ajuns eu deputată?! Lăsați impresia că mă cunoașteți numai voi, care nici nu m-ați votat! Cei care au făcut-o consideră că lucrurile stau diferit.
    Și vă rog să citiți editorialul de mâine! E un punct de la care trebuie să plecăm pentru a reforma politica și shimba imaginea oamenilor despre ea.
    Delegația socialistă română în parlament are un ofițer de presă care face o monitorizare săptămânală a aparițiilor. Fără să dau nume, vă asigur că numărul lor este invers proporțional cu contribuția, dovadă că unii se ocupă de propria imagine iar alții de politică…

  • gabicretu

    @Scuze, am uitat!
    În general, românul tipic are un simț critic exacerbat și unul constructiv ușor diminuat. Adică nu-i place nimic, oricum s-ar petrece lucrurile. Știu ce spun, că sunt româncă…

  • alina

    Am mai spus-o si o repet caci din pacate cred din ce in ce mai mult in asta in ultima vreme”romanul tipic si-a insusit sau dobandit cel mai grav handicap irecuperabil-INDIFERENTA”.E drept ca nu toti sunt asa mai intalnim si altfel de caractere si atunci parca avem impresia ca “e ceva necurat la mijloc” .Dar vreau sa cred ca o parte din noi romanii suntem construiti si altfel …pur si simplu mai placuti….Iar cand intalnesc astfel de oameni,ma simt mai linistita,mai senina,poposesc sa las si eu cateva randuri….—Doamna Cretu stiu ca sunteti ocupata dar cum in ceea ce se petrece pe plan local in Barlad e cel putin strigator la cer,ma intreb cine ar putea pune niste intrebari…Baroni locali mi se parea un termen exagerat,dar acum ii gasesc logica.Este posibil sa ii demonstrezi cu nume concrete,cum ti s-a facut o nedreptate ani la rand,si pur si simplu sa te sfideze? ca si cum “chiar daca e asa ,ce?” Trei ore am stat si am analizat listele ANL din barlad raportat la problema mea(2005-2009) si nume care nu apareau pe nicaieri,brusc in lista din 2008 erau pe locul 4 …si altele …Si apoi intrebari,dezbateri,filozofii,de ce pleaca romanii din tara…cand stai ca cel mai mare prost al satului si astepti sa iti vina randul corect,dosar in regula si peste toate fara sa alegi,si doi copii cu handicap…dar nu e destul,mai trebuie puncte la dosar,vorba domnului”…”.Sigur cei ce au luat de ani de zile au avut cate 3-4 copii cu handicap sau…nu mai stiu….toti facultati….

  • doinaş

    Iar ai fost la TV, Gabi?
    Si iar nu te-am vazut?
    Te rog, vorbeste cu administratorul site-ului. De cateva saptamani n-am primit newsletter de la tine (de la blog).
    Si urasc sa nu stiu ce faci.

    A propos, nu te-am votat fiindca nu ne da voie Constitutia, altfel…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *