Stat exploatat, mă declar falit!

Datoria suverana este, în sens strict,  datoria contractata de stat (obligațiunile emise) in alte monede decât cea naționala. Care-i problema cu aceste datorii, dincolo de mărimea lor? Conform imunitații de jurisdicție, creditorii privați nu pot obliga statele sa plătească la fel ca pe un debitor  oarecare; in caz de neplata le pot face de rușine (scăzându-le ratingul) cu efecte asupra prețului creditului; pot, de asemenea,  să refinanțeze sau restructureze datoria.

În acest context juridic a fost lansata si a funcționat mult răspândita teorie conform căreia statele nu pot da faliment. De ce nu pot da faliment?! Bineînțeles că pot dar asta nu convine băncilor creditoare, cu certitudine. Altfel nu ar mai putea stoarce de venituri țările respective, așa cum s-a întîmplat cu America latină, spre exemplu; suma plătită la final de țările din regiune  a fost de șase ori împrumutul inițial contractat în deceniile opt și nouă ale secolului trecut.

Altfel, pentru state, amenințarea că se declară falimentare este singura armă pe care o au pentru a obține condiții de creditare mai favorabile. Declarația de care se miră unii este perfect naturală pentru cineva care intră într-un proces de negociere.

Unii măcar negociază. Aștept cu nerăbdare să aud care este componența delegației române la negocierea viitorului tratat fiscal, dacă va exista. Și mandatul!!!

13 Replies to “Stat exploatat, mă declar falit!”

  • Adrian Grom

    E foarte interesant cum ideile lui John Law ajung la îndeplinire cu 300 de ani mai târziu… 🙂
    Și cele bune (monedă hârtie, garantată de stat, de exemplu) dar și cele rele… Supraevaluarea capacității de plată.
    Că bugetului unui stat nu diferă mult de bugetul unei gospodine o știe aproape oricine… Ca principiu. Doar că statul are în spate puterea de a impune altora să îi plătească datoriile. Gospodina nu poate. Și dacă va cheltui mai mult decât poate din bugetul casei atunci va avea de suferit. Statul însă poate să transfere datoria sa în sarcina celor care îl compun.
    Și asta se va întâmpla. Pentru că statul, cel puțin în democratura caricaturală autohtonă, nu are nici o legătură cu 99,99% din populație ci cu o clică instalată la conducere. Și care nu au nici cea mai mică jenă în a consuma și apoi să arunce, în hăhăitul caracteristic, nota de plată altora…
    Punem pariu că nu vom vedea nici o declarație, nici o delegație și nici un mandat? Doar o semnătura…
    PS – e curios cum de faptul că datoria publică a Japoniei, deși mult mai mare raportată la PIB, nu atrage atenția … O fi legată de seriozitatea niponă?

  • Bibliotecaru

    Mai e o soluţie decât declararea falimentului 😆

    Ia uitaţi aici:
    „Avem o bombă atomică şi o putem folosi împotriva Germaniei şi Franţei. Pur şi simplu nu vom plăti. Datoria publică este singura armă pe care o avem pentru a impune condiţii mai bune. Pentru că recesiunea însăşi este cea care ne împiedică să mergem cu planurile UE-FMI. Ar trebui să-i facem pe bancherii germani să le tremure picioarele”, a declarat economistul Pedro Nuno Santos, vicepreşedintele Partidului Socialist.

    Un pic extrem, dar convingător… 😆

    Stimată doamnă,
    Mai sus am râs dar cam astea sunt argumentele marilor puteri… Ei nu au probleme, noi avem.

  • Bibliotecaru

    Aş mai adăuga că am scris un articol destul de interesant (m-am documentat două zile pentru el). Este lung, fără doar şi poate, dar cine îl citeşte poate înţelege cum stă treaba cu această criză şi ce discută economiştii la TV.

    http://bibliotecarul.blogspot.com/2011/12/deficit-deficit-structural-deficit.html

  • gabicretu

    @Adrian,
    Ceea ce mă miră este altceva; datoriile statelor, mai mici sau mai mari, cu risc sporit sau redus, sunt contabilizate, se cunosc, sunt puternic blamate, teoretizate, etc.
    Nimeni nu vorbește însă despre un lucru de asemenea cunoscut – datoriile private; Lehman Brothers, ca să luăm un exemplu, avea în momentul în care a fost declarat falimentul 600 miliarde de dolari active toxice (adică bani pe care nu avea să-i scoată de nicăieri…); vorbim de o bancă mare dar totuși doar o bancă. De cel puțin trei ori PIB-ul unui stat ca România. De unde vin dezechilibrele!?
    @Biblio,
    Ne referim la aceeași afirmație, după cum se vede…

  • Bibliotecaru

    @ gabicretu
    😆
    Abia acum am văzut că e link acolo… Marile spirite se întâlnesc.

  • N. Raducanu

    Blogul asta si-a dat duhul? Cred ca nu sunt singurul care ar dori sa afle punctul de vedere al Gabrielei Cretu despre framantarile actuale ale stangii in lume. Caci o desbatere pasionanta pe aceasta tema are loc pe Critic Atac in jurul articolului despre criza stangii al Victoriei Stoiciu, iar un comentariu al posesoarei acestui blog (inclusiv asupra reflectiilor lui Severin despre grupul socialist in PE) mi se pare strict necesar. Spun strict necesar, ceeace este si un omagiu personal al atitudinei principiale a dansei, dovedita prin articolele publicate mai demult pe acest blog si care contrasteaza cu meschina lupta politicianista a asa zisei stangi oficiale…

  • goe

    Noroc ca investitorii nu sunt la fel de prosti ca politicienii… de CDS-uri ati auzit?
    http://en.wikipedia.org/wiki/Credit_default_swap

  • N. Raducanu

    Intrucat plec pentru cateva zile si probabil nu voi avea acces la Internet, urez d-nei Gabriela Cretu de pe acum:
    LA MULTI ANI!

  • Iceflame

    Sarbatori fericite. La multi ani!

  • gavrila

    La Multi Ani cu sanatate si impliniri D-nei Gabriela Cretu si celor ce urmaresc si sprijina activitatea sa politica de o inalta calitate ideatica si morala!

  • Dinica peromaneste

    …hmm, da, asa ar fi daca lucrurile ar avea o logica interna conform cu cea oficiala.

    Logica celor care sunt este alta, iar insolventa la nivel de stat trebuie judecata in aceasta logica din urma.

    Ungaria a fost cel mai aproape de a tulbura logica de fapt cu cea de drept, insa tot cu mana’ntinsa s-a dus la FMI.

    Pe de alta parte, sunt si cei care fac bine indiferent de ce logica li se aplica…

    Unde suntem noi? Tot pe drum.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *