Ţigani, români, cetăţeni

Colegul meu de bancă se numea Marian; se numeşte încă. A fost între noi o simpatie adolescentină dar şi o competiţie dură; nu s-a putut decide care era mai bun la mate, atunci; acum, îmi închipui că trebuie să fi fost el, pentru că şi-a urmat pasiunea şi a ajuns profesor de matematică; a trădat astfel o tradiţie, renunţând la meseria tatălui său care era lăutarul satului, un viorist virtuoz…

Pe Nicolae Enciu îl mai ascult câteodată, când se transmit înregistrări din Fonoteca de aur a Radiodifuziunii Române. Simt un fel de mândrie că acest mare cobzar era din sat cu mine. Murise când eram foarte mică dar rudele sale mai trăiau acolo. Era o familie foarte săracă, cu mulţi copii. De sărbători, veneau cu colinda şi uratul; una dintre fete avea o voce excepţională dar needucată; mama pregătea din timp pentru ei un fund de sac de făină, nişte şunci, fasole şi alte de-ale gurii, pe lângă colacii şi bănuţii obişnuiţi; să aibă şi ei să treacă iarna… De cum apăreau bureţii în pădure, trăiau din troc, mai munceau pe la alţii…

Nenea Mihai nu era sărac. Anunţa cu două –trei săptămâni înainte că vine să ia sau să aducă comenzile şi trăgea la un gospodar. Făcea cazane de aramă şi alambicuri pentru ţăranii producători de ţuică; trăia pe lângă Iaşi şi avea o fată cu vreo doi ani mai mare care purta fuste plisate albe lungi, bluze cu dantelă şi avea împletiţi bănuţi aurii în codiţe; şi eu aveam codiţe dar nu eram îmbrăcată ca o prinţesă…

Ei sunt ţiganii copilăriei mele; unii dintre ei. I-am reamintit pentru că sunt mărturia unei lumi normale. Erau diferiţi, săraci sau înstăriţi, buni la carte sau nu, dar nu erau excluşi. Erau acolo, dintre noi, cântând la nunţi şi potcovind caii; uneori, primind de pomană. Mătuşa Maria credea că o fată de român face o mezalianţă măritându-se cu un ţigan; nu era, drept urmare, o lume idilică dar era ca-n viaţă…

Folosesc intenţionat şi incorect politic denumirea de ţigani; nu pentru că pe atunci nu se chemau romi şi nici erau trataţi drept comunitate, la pachet; o fac ca să înţeleagă despre cine vorbesc cei care mă înspăimântă astăzi; şi sunt mulţi! Nu sunt, cum nu erau nici în copilărie, ţiganii. Sunt toţi acei români pentru care identificarea vinovaţilor, reali dar mai ales imaginari , ţine loc de soluţii. Îi puteţi găsi uşor pe forumurile ziarelor dar şi în paginile acestora, în faţa televizoarelor dar şi în studiourile lor, în piaţă şi în guvern. Opinia lor este clară şi concisă – ţiganii sunt vinovaţi de toate relele; o puteţi simţi în rasismul instituţionalizat, în violenţa de limbaj şi, mai presus de toate, în intoleranţa care domină atitudinile.

Ţiganii nu sunt inocenţi. Se văd dar nu se aud. Se văd mai ales extremele; media, nu este prezentă destul. La o extremă, casele cu turnuleţe, petrecerile cu manelişti şi aşa numita mafie ţigănească. La cealaltă, o majoritate formată din oameni foarte săraci, mizerie, şomaj mult peste medie, copii care spală geamurile la maşini în intersecţii sau, pur şi simplu, cerşesc. Toate aceste lucruri sunt cunoscute, sar în ochi, irită. Nimănui nu-i place mizeria sau excesul. Nici măcar celor care le practică. Faptul că ei curăţă străzile tuturor oraşelor din România nu se vede; probabil, pentru că lucrează noaptea; că sunt singurii care colectează sistematic deşeurile, nici atât… În schimb, vocile lor se aud rar şi puţin acolo unde se formează opinia publică. În emisiunile despre ei sunt rareori şi ei prezenţi cu interesele şi problemele lor, deşi au un număr de ONG-uri extrem de active. În orice societate democratică s-ar vorbi despre excludere şi marginalizare. Şi la noi se vorbeşte; doar că mulţi cred că asta este soluţia, nu problema!

Nu mă sperie însă intoleranţa unui popor sărac, cu educaţie deficitară şi fără o perspectivă a viitorului care caută să dea vina pe unii şi mai needucaţi, mai săraci şi lipsiţi de perspectivă; asta mă întristează. Mă sperie autorităţile pentru că nu-i reprezintă şi apără pe cetăţeni; statul funcţionează pentru el însuşi, nu pentru noi.

Cazul „repatrierii voluntare” din Franţa a cetăţenilor români de origine romă este simbolic pentru o situaţie mult mai generală, care-i priveşte pe toţi cetăţenii. Statul, în fapt, face „trafic” cu românii. Închide ochii când alte state încalcă reglementările pe care ele însele le-au stabilit. Îi expulzează practic, deşi este interzis de normele de drept, pe românii „excedentari”; până acum vreo trei milioane au părăsit ţara, deşi autorităţile nu ştiu exact numărul. Faptul că nu există o evidenţă a celor plecaţi în străinătate este dovada că nu doar ţiganii sunt trataţi precum păsările călătoare… Pentru a câştiga bunăvoinţa unora sau altora le mai dăm şi nişte medici sau alţi specialişti şi prezentăm  ca pe o realizare faptul că poţi muri singur în spital… Foarte mulţi cetăţeni români lucrează la negru, fără asigurări, fără garanţii că drepturile lor sunt minimal respectate; statului român nu-i pasă; cei de afară sunt probleme rezolvate.

Cu romii s-a procedat mai radical; politicienii declară ritos că nu e problema noastră, e problemă europeană; să şi-o rezolve! Unii, mai omenoşi, îi plâng pentru că nu au nişte elite care să-i scoată din neştiinţă şi mizerie. Până la elite, evident este că nu au un stat care să-i considere cetăţeni; nici românii nu au; pentru toţi, statul pare excedentar… Oare nu ar putea fi expulzat!? S-ar putea însă să trebuiască să-l repatriem repede pentru că nu-l va accepta nimeni…

18 comentarii la “Ţigani, români, cetăţeni”

  • fanel

    Bravo…frumos articol. Europa a dat gres rezolvarii problemei lor, tot aici trebuie sa-si gaseasca rezolvarea.

  • N. Raducanu

    Excelent articol, care exprima – in fine! – atitudinea asteptata a unei persoane cu sincere convingeri de stanga fata de o problema ce nu e etnica, ci in primul rand politica. Doamna Cretu pomeneste in articol ca o sperie faptul ca in societatea romaneasca sunt astazi multi ce afirma ca “tiganii sunt vinovati de toate relele: o puteti simti in rasismul institutionalizat si in intoleranta ce domina atitudinile”. Asa este: parcurgeti comentariile cititorilor de articole in ziare pe aceasta tema si veti constata cat de multi cei ce nu se sfiesc sa ceara exterminarea fara mila a tiganilor. Eu sunt inginer batran si pana in 1990 am fost pe multe santiere. La lucrat fierul-beton erau de regula tigani, dar si la zidarie si betoane. Conflicte cu ceilalti muncitori romani nu prea existau. Dar chiar si in interbelic cei mai multi tigani munceau, asa cum se arata in articolul d-nei Cretu. Grigoras Dinicu, Fanica Luca, Zavaidoc, dar si Ion Voicu, erau tigani, la fel ca si celebrul tigan francez, ghitaristul de jaz Django Reinhardt. Ce s-a intamplat dupa 1989? Ceeace s-a petrecut cu intreaga societate romaneasca: economia de piata a segregat si etnia tiganeasca in profitori, noi imbogatiti, pe de o parte, si in saraci lipiti, pe de alta parte. Iar cativa dintre acestia din urma, saturati de mizerie fara perspective, au emigrat in alte tari, printre care si in Franta. Dupa ziarul Le Monde in Franta traiesc 400.000 “gitans”, “manouches”, «romanichels» sau “gens du voyage», majoritatea stabiliti acolo de decenii sau chiar de secole. Acum au mai venit inca 15.000 tigani din Romania si Bulgaria, tari care nu sunt foste colonii franceze, pentru a-i putea expulza cum procedeaza actualii guvernanti cu o seama de africani “sans papiers”. Deocamdata au fost expediati in Romania 150 de persoane si probabil vor mai fi repatriati inca cateva sute. Presa franceza vuieste in aceste zile despre acest act ce incalca Constitutia si traditia republicana. Ieri ziarul Le Monde a publicat o scrisoare deschisa a prof. Jacques Hortmann adresata presedintelui Sarkozy, in care ii atrage atentia asupra consecintelor masurilor luate si care se incheie cu urmatorul pasaj: “Culmea ironiei : tocmai din partea unei tari fara prea mare traditie democratica, Romania, unde romii nu au avut niciodata un statut de invidiat, ca va sosesc astazi acuzatiile de populism si de chemare la o politica mai calma, mai bine inscrisa in durata”. Eu as fi fost mai sever si as fi intrebat: daca in discursurile identitare ale guvernantilor francezi s-ar inlocui cuvantul “tigani” cu cel de “evrei”, s-ar striga in gura mare ca e vorba de un rasism insuportabil.
    Pe noi romanii nu ne intereseaza prea mult ca in acest fel presedintele Frantei si-a sporit putin cota de simpatie a unor “bien-pensants”. Ci indeosebi ca astfel se creaza un precedent prin care in interiorul UE se trage o linie de demarcatie intre tari de prima categorie, si altele – de a doua, cetatenii carora – indiferent de nationalitate – pot fi tratati discriminatoriu. Nu trebuie nimeni sa-si faca iluzia ca declaratia ministrului de externe roman, Baconski, care a indraznit sa pomeneasca de pozitia populista inacceptabila a “identitaristilor” francezi, ii va impresiona pe sarcozisti. Acest lucru se va vedea peste cateva zile in atitudinea ce o va adopta Basescu si Boc fata de ministrul Pierre Lelouche, ce vine la Bucuresti pentru a soma autoritatile noastre sa-si tina anumiti cetateni acasa. Licuricii de supt nu sunt numai peste ocean…

  • Bibliotecaru

    Există o hibă în evocarea de mai sus… Vorbiţi despre ţiganii „integraţi” în românism şi nu despre ţigani ca popor, ca naţie, cu o cultură proprie, cu obiceiuri proprii…

    Experienţa mea proprie e cu totul alta. Eu nu „m-am prins” că colegii mei de şcoală sunt altfel decât mine. Niciodată, în toată copilăria mea, nu am privit un coleg într-un mod diferit faţă de alt coleg sau faţă de mine. Nu ţin minte nici ca ei să fi făcut această diferenţă cu mine… În general nu eram cu nimic diferiţi unii de alţii şi apartenenţa la un grup nu era un subiect de interes cât de mic. Eu cred că aceasta este calea normalităţii.

  • gabicretu

    @Biblio,
    Eu nu folosesc niciodata cuvantul integrare in acest context; ar insemna deznationalizare, asimilare, etc.
    Incluziunea este alt lucru; este o problema sociala, nu etnica. Sunt si o multime de romani marginalizati si exclusi!
    Ceea ce am spus era ca in trecut nu ne rapotam la ei ca la „altii”; acum da!. Specificul si-l pastrau! Lautar, caldarar, fierar erau ocupatii stravechi, necesare si erau mai ales ale lor!

  • Bibliotecaru

    @ gabicretu
    Nu uitaţi că staborul nu este acelaşi lucru cu instanţa de judecată.

    Tradiţia înseamnă să păstrezi tradiţia şi în afara funcţionării normale a societăţii. Ţiganii şi rromi au însă o societate paralelă cu societatea română, cu alte reguli de convieţuire, cu alte pârghii de persuasiune şi impunere a regulilor. Respectul pentru ei ar fi nu integrarea sau incluziunea, ci respectarea integrală a regulilor lor.

    Aşa cum pentru armată sunt „tribunale” separate, pentru biserică sunt „tribunale” separate… ar trebui să acceptăm pentru rromi o societate distinctă de a noastră… asta dacă le respectăm tradiţia. Un rrom (sau ţigan) pedepsit de Justiţie, nu va sesiza că a greşit cât timp societatea sa, cea în care trăieşte, nu-l va acuza de greşeală.

  • ggiggi

    Hola,
    Bine v-am regasit 😀 (ranjet)!
    Unu : va invit sa va mutati in Ferentari, pe toti 3. Macar un an sa traiti acolo si dupa aceea mai vorbim.
    Doi : in Spania tiganii (gitanos) numesc pe NEtigani „payos”. Acum vreo 7 ani dupa ce termin de descarcat un munte de apa in curtea bulibasei dintr-un mic orasel, „patriarca” imi plateste dar incearca sa ma fenteze. Ma prind si-i spun. Imi cere scuze si-mi da si banii care lipseau, dar inainte de a iesi din curte ma opreste si ma intreaba : tu stii de ce sunt tiganii pe Pamant ? Nu cred ca stiu, ii spun. Ca sa-i insele pe „payos”. Moraleja ?
    Sa auzim numai de bine,
    PS : placut trebuie sa fie cand ti se umfla corzile vocale cu dulceturi populiste. Dar le inghite cine vrea.

  • Stefan

    @ggiggi,
    hai ca nu-i ranjet,sigur este mai degraba raget.Am vazut mai demultisor timp cam ce inghititi dv!!
    Este strict problema dv.

  • ggiggi

    @@ Stefan :

    Da, si? In afara de marlanie „telectuala” nu se vede nimic..
    Limitele sunt omnipresente. Truism necesar in cazul dvs.

  • Iceflame

    @ Gabi

    Ar fi o mare greseala sa-i consideram pe tigani, negri, chinezi, armeni, portoricani, americani, eschimosi, romani sau rusi, altfel decat INDIVIDUAL.

    Suntem OAMENI indiferent de etnie.

    Fiecare in parte insa suntem un produs al unei multitudini de factori; familial, traditional, educational, profesional, etc.

    Inclin sa cred ca, daca un individ de tipul „celebrului” Mailat s-ar fi nascut intr-o familie diferita, cu mama pediatru si tata inginer agronom si cu un nivel de trai diferit, altul ar fi fost destinul acestuia…

    Sa nu ne ascundem dupa deget; nu ne convine ca imaginea Romaniei are de suferit din cauza unor persoane care in loc sa munceasca fura sau cersesc la Paris ori Amsterdam.

    Nu ne convine de asemenea cand suntem asaltati pe strada cu rugaminti fierbinti, lacrimogene, adevarate piese de teatru in miniatura menite sa ne scoata 5 lei din buzunar, sau, daca se poate, portofelul cu totul…

    Nu contra tiganilor trebuie sa luptam noi, ar fi o greseala de neiertat.

    Ce trebuie sa facem noi este sa luptam cu ideea gresita ca se poate trai din furat si cersit si ca acestea sunt indeletniciri acceptabile de catre societate.

    Trebuie sa le explicam celor care au aceasta problema ca nu pot continua asa si sa venim in intampinarea lor cu variante nu doar onorabile ci si suficiente din punct de vedere material.

    Actiunea trebuie desfasurata concomitent la nivel local, regional, national si continental daca vrem rezultate.

    Cearta intre majoritari si minoritari, galceava intre guverne, aratatul cu degetul dinspre Franta Italia si Anglia inspre Romania si invers, nu ajuta pe nimeni, dimpotriva, timpul trece si boala se agraveaza.

    Ma intreb daca, din pozitia pe care o ocupi in acest moment la Bruxelles si cu expertiza europeana pe care ai castigat-o in anii de deputatie europeana, poti (putem eventual) face ceva in acest sens.

  • Bibliotecaru

    Sunt de acord cu cele spuse mai sus de Iceflame. Fiecare trebuie să aibă o relaţie individuală vis-a-vis de relaţia sa cu un stat.

  • ggiggi

    @ Iceflame :
    Bunicul meu imi spunea adesea : baiete trebuie sa te porti cu domnii domneste, cu golanii golaneste iar cu tiganii nici decum . Oare de ce ma invata batranelul asta ? Avea experienta, nu gluma, cred eu. Nu era chiar incult. Stereotip ?? Ce sa-i inveti ca nu se poate trai din furat, pe mine cine m-a invatat ? Ei nu stiu asta ? Ba stiu foarte bine. Chestiune este genetica. La fel ca la mitici. Nu se poate vindeca.
    Sa auzim numai de bine.

  • Bibliotecaru

    @ ggiggi
    Dumneavoastră aveţi impresia că „ţiganii trăiesc din furat”? Cu alte cuvinte credeţi că din cele 21 de milioane ale României, aproape un milion fură?

    Ceva nu poate fi în regulă, pentru că ar însemna că fiecare hoţ are la dispoziţie 20 de oameni, adică, să spunem 6 sau 7 familii, pe care să-i fure. Cât să furi o viaţă întreagă de la 7 familii pentru a putea să trăieşti acea viaţă, mai ales că cea mai mare parte din familiile din România nu au nici ei după ce bea apă?

    Eu înţeleg ce spuneţi, dar, pe de altă parte şi culpabilizaţi o etnie întreagă pentru o mână de infractori, ceea ce nu este tocmai corect.

  • ggiggi

    🙂 Domnu’ Gicu,

    Pai ma uimesti cu lipsa de imaginatie. Pai tiganii fura un cablu de 5 tone de cupru si traieste toata satra un an. Vinde dragonu si mai traieste sase luni. II trimite la cersit ( pe altul) dupa ce i-a rupt mana si mai scoate si de acolo. Face magarii cu imobile (Timisoara) si s-a scos iar.
    Domnule, matale te gandesti la furat izmene de pe sarma ? Ma amuza ideea.

    Sa auzim numai de bine,

  • Bibliotecaru

    @ ggiggi
    Se prea poate, dar oricum aţi lua-o, tot ar trebui să trăiască pe seama a 6 sau 7 familii.

  • Iceflame

    @ggiggi

    Bunicul v-a invatat ceea ce credea el ca v-ar fi de folos pentru ca dumneavoastra sa reusiti in viata.

    Daca e sa privim lucrurile in mod simplist atunci da, bunicul dumneavoastra are dreptate cu acest tip de comportament reactiv.

    Va intreb insa; oare noi, nepotii bunicilor, nu avem chiar nimic de spus pe langa ceea ce ei ne-au invatat?
    Chiar nu sufera imbunatatiri o chestie de genul, „cu tiganii trebuie sa te porti nicidecum”?

    V-ati gandit vreodata ca, pe langa tiganii care se imbogatesc efectiv din furturi si cersit, din mutilarea pe viata a unor copii, v-ati gandit vreodata ca pe langa acestia exista si tigani saraci? Tigani care traiesc de azi pe maine din gunoaie si fier vechi adunate de multe ori cu riscul vietii???

    Eu am vazut ambele situatii. Chiar acum cateva zile am vazut un tigan posesor de BMW X6 facand operatiuni bancare consistente la o agentie din orasul meu.
    In exact aceeasi zi, am vazut si o tiganca impreuna cu fiica ei cautand fier vechi prin haldele de zgura ce apartin defunctului combinat de utilaj greu din Iasi.

    Orice mi-ati spune dumneavoastra sau oricine altcineva, eu sunt convins ca acea femeie si fata ei au nevoie de ajutor.
    La fel de convins cum sunt de faptul ca sunt foarte multi tigani puscariabili pe multi ani si pe merit…

    De aceea spun ca lucrurile trebuiesc tratate de la caz la caz.

    Este nevoie de un fel de moment zero pentru toti;
    cersitul se pedepseste cu puscaria pentru cei carora li se ofera posibilitatea de a-si castiga cinstit existenta si nu o fac. Furtul se pedepseste oricum.

    Mai pe scurt; fiecaruia dintre acesti oameni trebuie sa i se ofere o sansa de a trai cinstit inainte de a-i condamna pe toti de-a valma pentru niste lucruri pe care le savarsesc uneori in disperare de cauza.

    Lupta trebuie dusa impotriva proastelor obiceiuri si nu impotriva oamenilor domnul meu.

    In artele martiale japoneze exista conceptul TODOME.
    Todome este acea actiune (lovitura) suficienta pentru a elimina ofensiva unui adversar. OFENSIVA, nu adversarul…

    Toate cele bune.

  • ggiggi

    @ Iceflame ,
    „Chiar nu sufera imbunatatiri o chestie de genul, “cu tiganii trebuie sa te porti nicidecum”?
    Domnule, am 50 de ani. Cand eram copil sunau la poarta tiganci cu bidinele,copai, linguri, etc. Din cand in cand se aseza la coltul strazii un aurar si mesterea inele si cercei adhoc.Ma lasau cu gura cascata aurarii.
    Acum tot ce vad/stiu este ca fura cupru,copii,portofele si cersesc.
    Traiesc in Spania de mai bine de 11 ani. La toate magazinele mari vezi tiganci cersind. N-am vazut NICIODATĂ un roman.Am dat de pomana destul de des ( atavisme culturale cu tenta religioasa) dar la tigani de asemenea , niciodată. Am lucrat într-o sumedenie de locuri. Am dat zeci de interviuri de lucru. Niciodată n-am întâlnit un țigan sa ceara de munca.
    Oare de ce am avut eu atata ghinion si m-am lovit doar de tiganii „nerepresentativi” ? 😀
    Pai va rog sa faceti o trecere in revista a tuturor informatiilor,amintirilor si sa-mi spuneti cât de mult coincidem . Chiar daca de loc 🙂
    Sa auzim numai de bine,

  • Iceflame

    @ggiggi

    ” Niciodată n-am întâlnit un țigan sa ceara de munca”

    Cred ca principala problema a unui important procent apartinator etniei tiganesti este tocmai lipsa de apetenta pentru munca cinstita si pentru un trai normal, organizat si cat de cat predictibil.

    Este destul de dificil de zis daca, acest fapt se datoreaza nestiintei celui care nu a incercat si altceva decat a fost invatat in familie si in comunitatea in care s-a nascut si dezvoltat, sau este pur si simplu decizia proprie de a profita, in mod absolut abject dupa parerea mea, de rezultatul muncii altora…

    Sincer, inclin mai mult pentru cea dea doua varianta, cu circumstanta atenuanta ca, decizia proprie este intotdeauna puternic influentata de mediul in care persoana a trait pana la momentul hotararii.

    In acelasi timp este adevarat ca, asa cum spunea distinsul nostru coleg de bloggerit, domnul Gheoarghe Florescu (Bibliotecaru), tiganii au propriul lor sistem de valori.
    Nu ar fi nici o problema cu asta daca, acest sistem tiganesc de valori nu ar intra in coliziune cu sistemele de valori al statelor pe teritoriul carora acestia traiesc sau se deplaseaza temporar.
    Ma refer la chestii de genul; trai parazitar si neigienic, furtisaguri, inselaciune, cersit, etc.

    Trebuie sa tinem cont insa si de faptul ca exista foarte multi altfel de tigani, numerosii artisti de geniu cu care ne place sa ne mandrim in coana Europa fiind doar un mic exemplu in acest sens.

    Mai sunt si prea multele situatii similare cu situatia acelei femei despre care am scris in postarea anterioara, acea femeie si fetita ei, care, cu un efort fizic considerabil, culegeau fier vechi ca sa faca un ban pentru mancare.

    De aceea repet; lucrurile nu trebuiesc tratate altfel decat individual. A pune totul „la pachet” cred ca este gresit si profund injust.

    Chiar daca ar exista o singura persoana altfel decat cele din prejudecatile noastre, ei bine, decat sa condamn pe nedrept aceasta persoana la excluziune, prefer sa iert tot restul.
    Iar cand spun „sa condamn” ma refer la acel „sa ma port nicidecum” cu toti tiganii, taindu-le astfel unor necajiti „pe bune” sansa de a iesi din nevoi, sau, unor talente autentice posibilitatea de a se afirma conform calitatilor pe care le au.

    Atitudinile pozitive, atatea cate sunt, trebuiesc incurajate dupa parerea mea.

    In ceea ce priveste intrebarea referitoare la amintiri si informatii despre tigani, amintirile mele seamana mult mai mult cu cele ale dumneavoastra decat cu ale distinsei noastre gazde.
    Cat despre modul de a privi problema (o spun cu tot respectul cuvenit ambilor) inclin mai mult catre ea decat catre dumneavoastra.

  • Iceflame

    @ Biblio

    Scuze pentru litera in plus la prenumele dumneavoastra (Gheoarghe in loc de Gheorghe). A scapat pur si simplu…

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *