”Trebuie să ne menținem speranța că politica va reuși să rezolve toate inegalitățile iar politicile adresate cetățenilor vor fi elaborate și implementate împreună.”
Participarea doamnei senator Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul României la Conferința parlamentară internațională “Through the idea of EU towards peace and development”
Doamna senator Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul României, participă în perioada 11-12 mai a.c. la Conferința parlamentară internațională “Through the idea of EU towards peace and development” organizată de Parlamentul Serbiei și OSCE în Belgrad. Conferința este inițiată în contextul demersurilor republicii Serbia de aderare la Uniunea Europeană și va aborda teme importante ca: Securitatea europeană – relațiile dintre NATO, UE și Federația Rusă; UE ca proiect de pace; Descentralizarea în UE – rolul regiunilor; Politica de extindere a UE și Relația dintre politica fiscală și cea monetară a UE.
La această conferință participă personalități marcante din viața politică europeană precum dl. Paolo ALLI, Președintele Adunării Parlamentare a NATO, dl. Andrea ORIZIO, șeful Misiunii OSCE în Serbia, dl Sem FABRIZI, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Serbia, dl Dragan ŠORMAZ, șeful delegației permanente a Adunării Naționale la Adunarea Parlamentară a NATO, dl Ivan JAKOVČIĆ, membru al Parlamentului European, dl Gunther KRICHBAUM, președintele Comisiei pentru afaceri externe, Bundestag, Germania, dna Maria Soraya RODRIGUEZ RAMOS, președintele Comitetului mixt pentru Uniunea Europeană, Parlamentul Spaniei, precum și principalii actori politici din Serbia.
În intervenția sa din cadrul panelului “UE ca proiect de pace”, doamna senator Gabriela Crețu a subliniat importanța Uniunii Europene ca principal apărător și producător al păcii, în condițiile în care pacea reprezintă condiția sine qua non pentru statutul de bunăstare pe care îl dorim, pentru democrația pe care o simțim, pentru libertățile de care ne bucurăm. În plus, dacă un stat poate intra într-o alianță militară și apoi să o lase, schimbând tabăra, acesta nu își poate schimba niciodată vecinătatea. O atmosferă pașnică, dacă nu prietenoasă, relațiile bune cu țările vecine, toate acestea sunt obligatorii pentru o dezvoltarea europeană durabilă, nu numai pentru securitatea sa.
Un alt aspect subliniat de președinta Comisiei pentru Afaceri Europene a Senatului a fost necesitatea unei atitudini de critică constructivă a unor aspecte ale politicilor și funcționării UE fără însă a se ajunge la euro-scepticism, în dorința unei Europe mai bune și mai deschise. Aceasta înseamnă îmbunătățirea proiectului, consolidarea poziției acestuia, inclusiv rolul său global în soluționarea conflictelor și construirea păcii. Acest lucru nu ar fi posibil fără a face un diagnostic onest al realităților și provocărilor actuale. Statele membre candidate la procesul de aderare au și ele un cuvânt important de spus în definirea acestui rol, respingând zvonul care se răspândește printre unii interesați sau naivi: “Că Uniunea și-a făcut datoria, deci Uniunea ar putea muri”. Din contra!
Un alt subiect adus în discuție a fost complexitatea vremurilor pe care le trăim în care internetul și economia digitală au făcut ca granițele statale să-și piardă sensul. Ce înseamnă „păstor de pace” astăzi, într-o lume globalizată, când distincțiile clasice între guvernele interne și externe, publice și private, guvern / regulate și rebele / neregulate se descompun?! Trăim într-o lume a războaielor hibride și a unor noi amenințări care pot fi ținute sub un control pașnic doar printr-o susținere a soluțiilor multilaterale.
Nu în ultimul rând, doamna senator Gabriela Crețu a atras atenția că “după 70 de ani glorioși de „pace internă cu ceilalți” și înainte de a deveni noul lider global al secolului XXI, UE trebuie să facă față unei alte provocări – propria pace socială internă. În societatea cea mai dezvoltată și pașnică a lumii, inegalitățile sociale din interiorul statelor membre și între ele sunt în creștere, alimentând populismul și euroscepticismul. Piețele nu pot rezolva problemele sociale, demografice și politice ale societății, fie probleme de distribuție echitabilă. Acest fapt a fost deja dovedit de multe ori ca fiind o criză economică profundă cu care ne confruntăm. Trebuie să ne menținem astfel speranța că politica va reuși să rezolve toate aceste inegalități iar politicile adresate cetățenilor vor fi elaborate și implementate împreună, cu toate statele membre și cu toți cetățenii.”
La această conferință participă personalități marcante din viața politică europeană precum dl. Paolo ALLI, Președintele Adunării Parlamentare a NATO, dl. Andrea ORIZIO, șeful Misiunii OSCE în Serbia, dl Sem FABRIZI, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Serbia, dl Dragan ŠORMAZ, șeful delegației permanente a Adunării Naționale la Adunarea Parlamentară a NATO, dl Ivan JAKOVČIĆ, membru al Parlamentului European, dl Gunther KRICHBAUM, președintele Comisiei pentru afaceri externe, Bundestag, Germania, dna Maria Soraya RODRIGUEZ RAMOS, președintele Comitetului mixt pentru Uniunea Europeană, Parlamentul Spaniei, precum și principalii actori politici din Serbia.
În intervenția sa din cadrul panelului “UE ca proiect de pace”, doamna senator Gabriela Crețu a subliniat importanța Uniunii Europene ca principal apărător și producător al păcii, în condițiile în care pacea reprezintă condiția sine qua non pentru statutul de bunăstare pe care îl dorim, pentru democrația pe care o simțim, pentru libertățile de care ne bucurăm. În plus, dacă un stat poate intra într-o alianță militară și apoi să o lase, schimbând tabăra, acesta nu își poate schimba niciodată vecinătatea. O atmosferă pașnică, dacă nu prietenoasă, relațiile bune cu țările vecine, toate acestea sunt obligatorii pentru o dezvoltarea europeană durabilă, nu numai pentru securitatea sa.
Un alt aspect subliniat de președinta Comisiei pentru Afaceri Europene a Senatului a fost necesitatea unei atitudini de critică constructivă a unor aspecte ale politicilor și funcționării UE fără însă a se ajunge la euro-scepticism, în dorința unei Europe mai bune și mai deschise. Aceasta înseamnă îmbunătățirea proiectului, consolidarea poziției acestuia, inclusiv rolul său global în soluționarea conflictelor și construirea păcii. Acest lucru nu ar fi posibil fără a face un diagnostic onest al realităților și provocărilor actuale. Statele membre candidate la procesul de aderare au și ele un cuvânt important de spus în definirea acestui rol, respingând zvonul care se răspândește printre unii interesați sau naivi: “Că Uniunea și-a făcut datoria, deci Uniunea ar putea muri”. Din contra!
Un alt subiect adus în discuție a fost complexitatea vremurilor pe care le trăim în care internetul și economia digitală au făcut ca granițele statale să-și piardă sensul. Ce înseamnă „păstor de pace” astăzi, într-o lume globalizată, când distincțiile clasice între guvernele interne și externe, publice și private, guvern / regulate și rebele / neregulate se descompun?! Trăim într-o lume a războaielor hibride și a unor noi amenințări care pot fi ținute sub un control pașnic doar printr-o susținere a soluțiilor multilaterale.
Nu în ultimul rând, doamna senator Gabriela Crețu a atras atenția că “după 70 de ani glorioși de „pace internă cu ceilalți” și înainte de a deveni noul lider global al secolului XXI, UE trebuie să facă față unei alte provocări – propria pace socială internă. În societatea cea mai dezvoltată și pașnică a lumii, inegalitățile sociale din interiorul statelor membre și între ele sunt în creștere, alimentând populismul și euroscepticismul. Piețele nu pot rezolva problemele sociale, demografice și politice ale societății, fie probleme de distribuție echitabilă. Acest fapt a fost deja dovedit de multe ori ca fiind o criză economică profundă cu care ne confruntăm. Trebuie să ne menținem astfel speranța că politica va reuși să rezolve toate aceste inegalități iar politicile adresate cetățenilor vor fi elaborate și implementate împreună, cu toate statele membre și cu toți cetățenii.”
