Gabriela Creţu atrage atenţia, la CEPS, asupra consecinţelor libertăţii de circulaţie a lucrătorilor în UE
Europarlamentarul PSD Gabriela Creţu a atras atenţia, marţi, asupra consecinţelor libertăţii de circulaţie a lucrătorilor în Uniunea Europeană. Intervenţia doamnei Creţu a avut loc la conferinţa „Provocări post-extindere la adresa liberei circulaţii a lucrătorilor în UE„, organizată de prestigiosul think-tank în domeniul afacerilor europene CEPS (Centre for European Policy Studies). La eveniment au participat deputaţi europeni, reprezentanţi ai societăţii civile europene, experţi în domeniu şi reprezentanţi naţionali.
„Ce înseamnă de fapt ‘libertatea de mişcare’ în Europa pentru lucrători? Să ai drepturi şi oportunităţi în propria ţară şi să alegi să pleci în străinătate; să ţi se permită să intri pe piaţa muncii a unui alt stat când doreşti acest lucru; respectiv să te poţi întoarce acasă atunci când vrei”, a remarcat doamna Creţu.
Deputata europeană a subliniat importanţa analizării consecinţelor libertăţii de circulaţie a lucrătorilor şi, mai precis, a plecării persoanelor dintr-o ţară europeană spre a munci în alte state UE.
Potrivit Gabrielei Creţu, „există consecinţe individuale pe termen scurt (de ex. salarii mai mari dar şi posibila discriminare pe temei de naţionalitate), respectiv pe termen lung (de ex. mai multe oportunităţi profesionale şi financiare, dar şi desprinderea de familia din ţara de origine), dar şi consecinţe pentru societate pe termen scurt (de ex. pierderea de forţă de muncă calificată în ţara de origine) şi lung (folosirea ulterioară a expertizei celor întorşi în ţara de origine, dar şi deficitul demografic din moment ce vasta majoritate a celor care pleacă sunt tineri)”.
Libera circulaţie a lucrătorilor s-a aflat printre principiile fundamentale ale Uniunii Europene încă de la începutul integrării europene. Ea constituie în prezent un drept fundamental care trebuie aplicat fără discriminare tuturor cetăţenilor Uniunii, indiferent de ţara de origine.
Mai multe informaţii despre CEPS puteţi găsi la: http://ceps.eu/index3.php
Bibliotecaru
Faptul că cei care pleacă sunt tineri, este un avantaj imens, pentru că ei pot să-şi schimbe mentalitatea în străinătate, practic fac a doua şcolarizare de care avem mare nevoie în România. Revenind şi investind poate banii câştigaţi în străinătate într-o afacere, treptat vor schimba mentalitatea afacerilor în România, mai ales în ceea ce priveşte evaziunea fiscală, politica salarială şi modul de reprezentare a firmei (adică afaceri pe termen lung şi nu „tunuri”).
Nu e nici o problemă dacă tinerii (adică până în 35 de ani) pleacă şi se instruiesc cu experienţa occidentală. Totul este ca ei să se întoarcă la un moment dat şi să întoarcă experienţa lor în ţară.
Roxana
hahahah….ce vorbeti tu, draga bibliotecarule???ia sa imi zici tu mie,Roxana…instruita si cu doctorat in strainatate….in Biodinamica Moleculara…topic:Alzheimer!?!!…ce fac io daca ma intorc acasa, in Romania???zi-mi SOLUTII CONCRETE si io,Roxana responsabila…. expert cu neuronii ce mor si singurii care nu se mai divid ma intorc acasa sa muncesc cu drag si spor pentru al tarii viitor!!!
Bibliotecaru
@ Roxana
🙂
Cum de ce?, mă trataţi pe mine. Eu simt cum îmi plesnesc neuronii precum popcornul în cuptorul cu microunde, deşi nu am mâncat nimic împachetat în folie de aluminiu. Poate cauzează antena GSM de deasupra capului meu. Ce spuneţi doamna doctor?
messire
In final doamna Cretu cu ce-ati contribuit la dezbatere? Atentionarile pe care le-ati mentionat ar trebui sa fie cunoscute de orice elev care trece clasa a 11-a. Dvs. va inchipuiti ca niste oameni cu doctorat in domeniu n-ar sti sa ia in calcul asemenea lucruri ?
gabicretu
@Am sa repet, e ultima data, ca nu sunt responsabila pentru ceea ce presa intelege din ceea ce aude. Sunt responsabila ca afisez pe blogul personal aceste comunicate; nu le modific dintr-o, probabil prost inteleasa, onestitate.
Ma indoiesc ca va intereseaza dar, oricum, pot sa va spun ca am sustinut teza inexistentei pietei muncii in UE, dat fiind cele 27 de piete distincte, despre „hand drain” (ca suplimentare a clasicului „brain drain”). Am considerat munca in strainatate drept constrangere si nu drept si am schitat un proiect de modificari legislative, economice si sociale, care sa transforme constrangerea in drept si sa ne permita sa vorbim de „mobilitate” ca expresie a libertatii de miscare. Asta, ca intre doctori…