Intervenția 2 (dubla măsură și ideologia în vigoare)

Dragi colegi,
Obiectivele * sunt bune; măsurile adoptate pentru a le atinge reprezintă o altă problemă.
Vă amintiți ultima noastră întâlnire, la Roma?! *
Mai întâi, am discutat o zi întreagă despre cât de periculoase sunt datoriile publice și controlul ce trebuie exercitat pentru a împiedica statele membre să se îndatoreze mai mult.
Cea de a doua zi a fost dedicată în întregime problemei accesului sectorului privat la contractarea de datorii, crescând disponibilitatea creditului și încrederea piețelor financiare.
Concluzia e evidentă, ca lumina zilei – există datorii rele (cele publice) și datorii bune (cele private).
Odată cu Planul Juncker, observăm că apare o nouă idee. Exista investiții rele (investițiile publice directe, care ar pune în pericol consolidarea fiscală) și investiții bune (cele private dar finanțate cu fonduri și prin mecanisme public garantate).
Asta nu e economie! E ideologie pură. Ideologiile nu au nimic rău în ele însele; doar faptul că există una singură ne sperie; și asta se întâmplă în ciuda slabelor rezultate dovedite până acum.
Nu maăpot abține să nu întreb decidenții europeni de ce resping într-o manieră aproape brutală importanța investițiilor publice directe și rolul cererii și reducerii inegalității in relansarea economică și atingerea obiectivelor noastre comune?! Mulți ar considera că o cerere mai mare pe piață, în condiții deflaționiste, ar avea drept efect direct și imediat creșterea încrederii piețelor financiare.
Din păcate, avem impresia că o creștere a încrederii în guvernele noastre și în parlamentele alese democratic ar fi mai întâi necesară. Si asta, urgent!

* Obiectivele Strategiei Uniune Europeana 2020
* Conferința privind guvernanta fiscală din octombrie 2014, n.a.