”E nevoie de un nou contract social, ca răspuns la fragilizarea celui actual”
”E nevoie de un nou contract social, ca răspuns la fragilizarea celui actual”, a afirmat Gabriela Crețu la Bruxelles.
Președinta Comisiei pentru afaceri europene din Senat, a condus delegația Senatului României care, în perioada 18-19 februarie, a participat la Conferința interparlamentară privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța economică în Uniunea Europeană – Semestrul European, desfășurată la Bruxelles. Din delegație au mai făcut parte domnii senatori Bodog Florian-Dorel și Vasile Ilea.
Reuniunea, organizată de Parlamentul României și Parlamentul European, se înscrie în seria de conferințe interparlamentare din cadrul Președinției rotative a Consiliului UE, deținute de țara noastră. Printre temele abordate în cadrul conferinței s-au numărat: cadrul financiar multianual 2021-2027; Reformarea sistemului financiar european; Convergență, stabilitate și coeziune în Uniunea economică și monetară – rolul cadrului financiar multianual; Semestrul European – efectele în practică pentru coordonarea politicilor economice.
În a doua zi de conferință, președinta Comisiei pentru Afaceri Europene a intervenit în panelul dedicat Cadrului Financar Multianual, subliniind că funcționarea statului democratic depinde de măsura în care acesta poate oferi cetățenilor bunuri publice de bază. Când nu se îndeplinește această sarcină, coeziunea socială este afectată, apar consecințe negative iar „capitalul social” și „țesutul social” sunt afectate. Ori de câte ori inegalitatea depășește granița tolerabilă de către cetățeni, atunci când nevoia de justiție socială este ignorată, democrația este subminată. Din acest motiv, asistăm la o fragilizare a „contractului social” în numeroase state membre; drept consecință, sunt necesare politici publice mai cuprinzătoare.
În acest context, doamna senator Gabriela Crețu a atras atenția că “este pentru prima dată când un Cadru Financiar Multianual a fost lansat fără a avea o nouă strategie, precum au fost Strategia de la Lisabona sau Strategia actuală, 2020. Abordarea „facem lucrurile ca de obicei” nu mai funcționează însă!”
În sprijinul afirmației, a adus drept argument faptul că bugetul UE reflectă o paradigmă „tranzacțională”, această logică reducând posibilitatea de a se atinge obiective comune; „balanțele nete” contează pentru guverne mai mult decât „bunurile publice europene”; sistemul de reduceri/corecțiile ilustrează logica tranzacțională existentă între statele membre (cazul britanic este notoriu, dar mai există și altele); fondurile de dezvoltare nu sunt „granturi” acordate de unele state altora, ci corespund logicii creării unor condiții de concurență echitabile într-o piață unică caracterizată prin asimetrii; piața unică implică o economie fără frontiere dar cu responsabilități naționale delimitate de frontiere și state membre care au renunțat deja la instrumentele lor monetare și comerciale de intervenție economică; a subliniat, de asemenea, pericolul reducerii drastice a fondurilor pentru dezvoltarea regională și agricolă comună.”
În cadrul panelului referitor la prioritățile investiționale europene post-2020, doamna senator Crețu a evidențiat faptul că planul Juncker a introdus o nouă idee: există investiții rele (investiții publice directe care ar pune în pericol consolidarea fiscală) și investiții bune (cele private, dar finanțate cu fonduri și prin mecanisme garantate public).
“Asta nu este politică economică! E ideologie pură. Ideologiile nu au nimic rău în ele însele; doar faptul că exista una singură, cea neoliberală, ne sperie; și asta se întâmplă în ciuda rezultatelor. Planul Juncker a avut un mare succes în mobilizarea banilor, dar este prea devreme pentru o evaluare a consecințelor acestui tip de instrument financiar. Nimeni nu poate spune cât de dependente de sistemul bancar au devenit statele membre sau cât de accesibile sunt aceste investiții pentru cetățeni. Ținând cont de tulburările sociale care apar aproape pretutindeni, pentru a apăra democrația și Europa socială, trebuie să dezvoltăm bunuri și servicii publice europene. Fără ele, rolul instituțiilor publice și încrederea cetățenilor în ele ar ajunge nesemnificative, ceea ce este periculos și dăunător.” – a concluzionat doamna senator Gabriela Crețu.
În cadrul conferinței, au mai fost prezenți lideri ai Comisiei Europene, vice-președintele Valdis Dombrovskis, Marianne Tyssen, Gunther Oettinger, Pierre Moscovici, oficiali din cadrul instituțiilor zonei euro precum și președintele Parlamentului European, Antonio Tajani.
