A patra greșeală fatală!?

În  februarie 2010 – era chiar în ziua Congresului în care nu am vrut să candidez sau să iau cuvântul pentru că acolo nu mă mai simțeam acasă – scriam despre trei greșeli fatale pe care le face Partidul Social Democrat. Textul îl mai puteți citi pe blog, aici: http://www.gabrielacretu.ro/trei-greseli-fatale.html . Era înainte ca rezultatele alegerilor din partid să fie cunoscute.

Articolul se putea reduce la un îndemn: Nu faceți ceea ce adversarii politici vă spun că ar trebui să faceți! Poate nu au interesul să ajungeți prea departe…

Bineînțeles, nu a fost deloc evident că cineva ar fi luat în considerare problemele ridicate sau îndemnul adresat.

Astăzi mă simt datoare să mai adaug un îndemn, pentru ca să nu cădem în a patra eroare fatală: Nu faceți ceea ce adversarii politici au făcut deja cu prisosință! Ascultați-i pe oameni! Este sigur că o majoritate a cetățenilor e sătulă de bătălii politice care nu se duc în politici, de partide diferite care se bat mereu dar pentru același scop…

Pentru a evita orice suspiciune, nu e de ajuns să respectăm formal regulile; de forme fără fond, toți suntem sătui… Trebuie să fim nu la fel ci mai corecți decât au fost ceilalți. Trebuie să arătăm că s-a schimbat ceva pe fond. Nu doar oameni, ci programe și politici. Nu doar figuri, ci valori, moduri de acțiune, obiective. Schimbați  mijloacele!!! La manipulare și șmecherii de păcălit poporul, adversarii  sunt mult mai buni! Nu vă doresc să simțiți pe pielea proprie. Nu am niciun interes.

Și încă un îndemn: Să nu aud pe careva cum că cei lucizi se numesc trădători!

Tot eu eram cea care scriam Democrația avortată! a doua zi după alegerile prezidențiale, atunci când o mulțime era încă indecisă în privința… orientării politice; nu aș schimba nici un cuvânt. Doar aș adăuga regretul că am avut dreptate.

Tot eu vorbeam de Circ fără pâine, atunci când Pactul euro plus a fost semnat de România în condiții pe care eram singura care le considera ilegitime.

Am mai spus și scris multe lucruri. În reuniuni de partid,  în presă, în cărți  sau pe blog. Puteți verifica! Sau poate vă aduceți aminte asta , cei care mai erați în sală…

Nu sunt o disidentă de sertar distrus la ultimul incendiu. Toate criticile pe care le-am exprimat la adresa puterii și președintelui României le mențin; le pot detalia și argumenta suplimentar. Dacă scriu aceste rânduri nu este pentru că această critică – pe care astăzi o împărtășește, aparent, toată lumea – nu ar fi corectă; este corectă. Motivul este altul.

Astăzi ar trebui să mă bucur pentru că lucrurile vor reintra pe făgașul lor firesc. Nu pot să o fac. Ceva din speranța care m-a făcut să spun toate lucrurile pe care le-am spus, cu riscurile asumate și plătind pentru asta, s-a sfărâmat; și nu pot să accept că sunt singura de vină… Sunt prea lucidă pentru asta.