Blogger invitat: Andrei Crivat – Puterea, ca o ranga (Sau ce n-am reusit sa invatam din democratie)
Autorul acestui post este bloggerul invitat Andrei Crivat, organizatorul ClujBlogFest. Andrei scrie zi de zi la AndreiCrivat.ro
Puterea corupe. Puterea absoluta corupe absolut. Aceasta fraza memorabila a Lordului Acton se aplica la romani un pic mai dezvoltat. Puterea la noi nu doar corupe, puterea la noi are si calitatea de ranga. Cine pune mana pe ea o foloseste sa dea in ceilalti.
De sute de ani, cine ia puterea pe plaiurile astea o foloseste intr-un singur scop: sa-l termine pe ala care a avut-o inainte. Daca ne referim doar la ultimii 50 de ani, lucrurile sunt simple: prima grija a comunistilor a fost sa-i termine pe cei dinaintea lor. Cand a picat comunismul, prima grija a noi puteri a fost sa-i termine (sau macar sa dea aceasta impresie) pe comunisti. Dupa ‘89, primul lucru pe care l-a facut orice noua putere (1996, 2000, mai ales 2004) a fost sa inlature orice element din ceea ce fusese inainte. De la mici directori de regii locale, pana la specialisti din ministere si tot asa, toti au fost dati deoparte daca aveau alta culoare politica. Fireste, nu ma refer la acele functii politice (ministri, secretari de stat etc). Ma refer la oricine. Au fost schimbati directori de spitale, directori de intreprinderi, doar pentru ca nu aveau culoarea potrivita.
Parerea mea (pe care n-am absurda pretentie s-o ridic la rang de teorie) e ca putem afirma, cu adevarat, ca am terminat cu tranzitia in ziua in care un nou guvern, un nou presedinte, in general un nou detinator (temporar) al puterii va avea ca o prima grija sa continue lucrurile bune facute de cel dinainte, nu sa piarda jumatate de mandat incercand sa-l termine politic. Vreau sa prind ziua aia in care un nou guvern vine si spune: “cei dinaintea noastra au facut asta, asta si asta. Le pastram asa. Sunt bune. Altele nu sunt bune, le vom modifica. Principala noastra grija e ca totul sa mearga”. Ma tot intreb, oare aia din Germania, Franta, si multe alte tari, oare cum reusesc ? Sa mearga inainte, sa n-o ia de la capat la fiecare 4-5 ani ?
Un risc major (pe langa multe altele) al folosirii puterii pe post de ranga este ca incet, dar sigur, populatia isi pierde interesul in politica. O sa fim cu totii cuprinsi de o apatie totala, o sa ne trezim ca maxim 10% din populatia cu drept de vot se prezinta la urne, in timp ce restul 90% sunt cuprinsi de o scarba totala fata de politica si mai ales fata de politicieni. Domnilor si doamnelor din Parlament, oare cata incredere sa aiba populatia in dvs. in momentul asta ? Cand sunteti ocupati doar cu datul in cap unii altora ? Politica si puterea ar trebui folosite cu cap, constructiv, nu ca mod de rezolvare a unor probleme personale ale detinatorului.
Tranzitia asta aparent infinita o sa se termine in ziua in care o sa avem ce alege. Nu cand o sa alegem, ca presedinte, pe cel mai putin rau, ci cand o sa-l alegem pe cel mai bun. Ori pentru asta trebuie sa avem optiuni. Ceea ce, in ultimii 10 ani, nu s-a intamplat. Pentru ca nu am avut de unde. Ce sa votezi intre Iliescu si Vadim ? Ce sa votezi intre Basescu si Nastase ? Si mai ales, ce-o sa votam intre Basescu si Gigi Becali ? Dar cel mai grav: daca toti vom fi cuprinsi de sila si de dezinteres, ce vor vota aia maxim 10% de care vorbeam mai sus?
