Ceva mai… omenesc

Politica românească poate fi supusă analizei şi înţeleasă, în cele din urmă, ca orice obiect de cunoaştere. Greu este să fie schimbată… Din acest motiv, revin la tema mea programatică – femeile. Şi de data aceasta cu un bărbat; cel care a scris acest articol.

Credeţi că trebuie să-l iau în serios, ca o sinteză a stereotipurilor despre femei, sau l-a părăsit recent iubita şi trebuie iertat!?

7 comentarii la “Ceva mai… omenesc”

  • Peter Gluck

    Parerea mea:
    CUM scrie merita atentie.
    CE scrie merita ignorat.
    Poate ca va scrie si despre ceva la care se pricepe si atunci va fi ceva interesant.

    De altfel adevaratul scriitor (barbat) poate fi recunoscut dupa modul in care scrie despre femei.

  • N. Raducanu

    Ma surprinde intrebarea dvs. stimata doamna Cretu, daca tipul poate fi luat in serios. As subscrie la opinia d-lui Peter Gluck, dar nici cum scrie nu imi place, iar ce scrie imi provoaca repulsie. Este stilul basescianist aplicat la relatia dinte barbat si femeie, gandirea mitocana – a unui macho obsedat de erotic si de bani – etalata ca axioma a comportamentului fata de partenera sa. Se implinesc peste putin 20 de ani de cand suportam avalansa de imagini porno si limbaj vulgar, fara pic de jena. Trebuie rezistat si la aceasta violenta pe care autorul cu pricina vrea sa o ridice la rangul de regula si principiu. Asta, pe langa rezistenta pe care sa o opunem deteriorarii politicii, injosirii democratiei.

  • Peter Gluck

    @N. Raducanu- trebuie sa recunosc ca avantul meu critic
    a fost oarecum domolit de o intamplare- la concursul de cultura muzicala la care participa sotia mea si eu o mai ajut- intrebarea de ieri a fost- cine e autorul citatului „Sa nu-ti pese de ce spun criticii, inca nici unui critic nu i s-a facut statuie.” Nu ca as vrea statuie dar am vrut sa par binevoitor…insa omul are macar o oarecare vioiciune in scris.

    Ce le doresc eu indivizilor pe care ii descrieti, reiese din fragmentul(suferintele tanarului Kuku) pe care l-am preluat din cartea lui Mishu Brustur „Maistrul si Marghioala” – in editorialul Info Kappa No. 334, cu tema „Otrava”. Spun acolo si lucruri utile, eu sunt inginer chimist si am o mare experienta in toxicologie- inclusiv una traita cu ajutorul clorului, fosgenului, acidului cianhidric si altele mai blandute.

  • gabicretu

    @Dragii mei prieteni,
    Va dati seama amandoi ca, in fapt, il iau in serios; realitatea, chiar si cand are un condei sprintar, este la fel de trista. Poate mai trista, pentru ca e vorba de o atitudine cultivata constient, de cineva care se prezinta drept cunoscator si demonteaza pas cu pas ceea ce se presupune ca ar fi femeile… Dac-ar fi unul de pe drum, intrebarea despre mama domniei sale ar fi mers, dar asta intareste toate stereotipurile si prejudecatile. La noi functioneaza, parca mai mult decat la altii parca, gandirea inductiva. Un singur exemplu din vreo experienta a fiecaruia va fi suficient ca sa aud ca adevarul general arata asa cum il descrie „maestrul”.
    Dar nu aud! Nici nu stiti ce bucurie imi face faptul ca primele reactii au fost nu doar de la doi oameni despre care stiu deja cum gandesc ci de la doi barbati!

  • Bibliotecaru

    @ Gabriela Creţu
    Misoginismul este uneori un reflex de apărare, alteori un model al creşterii şi al celor 7 ani de acasă, uneori este şi o lume a artei. Există undeva ascuns un fel de exorcism al dorinţei, pentru că bărbatul constată că are o slăbiciune împotriva căruia nu poate lupta. Şi atunci se inventează şi se exacerbează anumite prejudecăţi punând lupa pe indivizi prelungind apoi spre gen. Sunt absolut convins că există femei proaste şi femei deştepte, după cum existe şi bărbaţi proşti şi bărbaţi deştepţi. Există însă o diferenţă, în timp ce un bărbat prost este un om care se zbate şi el într-o societate nedreaptă, o femeie proastă este arătată cu degetul… AHA! V-am spus!

    Dar să mergem mai departe cu comparaţiile, poate veţi constata că şi domnia voastră faceţi o discriminare:
    – Un bărbat care fumează pe stradă, o femeie care fumează pe stradă.
    – Un bărbat afumat şi cu chef, o femeie afumată şi cu chef.
    – Un bărbat gras, o femeie grasă.
    – Un bărbat cu calviţie, o femeie cu calviţie.
    – Un bărbat cu mustaţă, o femeie cu mustaţă.
    – Un bărbat care urinează lângă un copac, o femeie care urinează lângă un copac.
    – Un bărbat mirosind a sudoare, o femeie mirosind a sudoare.
    – Un bărbat cu ciorapul găurit, o femeie cu ciorapul găurit.
    – Un bărbat care dă una peste ceafă unui copil, o femeie care dă una după ceafă unui copil.
    – Un bărbat care înjură, o femeie care înjură.
    – Un bărbat care se scobeşte în ureche, o femeie care se scobeşte în ureche.
    – Un bărbat îmbrăcat într-un maieu murdar, o femeie îmbrăcată într-un maieu murdar.
    – Un gigolo, o prostituată.
    – Un mecanic auto bărbat, un mecanic auto femeie.

    Lista cred că ar mai putea continua… dar esenţa misoginismului este că un bărbat frumos gol în mijlocul străzii este imoral, o femeia goală în mijlocul străzii este mai întâi erotică şi apoi imorală. De aici există născut un reflex de apărare din partea bărbaţilor. Misoginismul nu se manifestă la eunuci. 😀

  • gabicretu

    @biblio,
    Nu esti misogin dar ai o privire masculina, ce sa-i faci!
    Insiruirea este excelenta dar concluzia discutabila. Un barbat gol in mijlocul strazii pentru o femeie poate fi in primul rand o imagine erotica si pe urma una imorala (desi nu cred ca trebuie sa culpabilizam nuditatea ci doar uzul ei) in timp ce o femeie goala in mijlocul strazii (sau oriunde) pentru mine nu-i erotica deloc…
    Faptul ca-i iubim si/sau dorim pe barbati pe noi nu ne face sa-i denigram sistematic (ca mijloc de „aparare”). Si nu-l luati de Freud asa in serios…

  • Bibliotecaru

    @ gabicretu
    Primul reflex al unei femei care se trezeşte cu un bărbat gol în faţa ei pe stradă… este să ţipe, să pună mâna pe spray-ul paralizant, să lovească cu poşeta… apoi să privească. Nu puteţi nega aşa ceva. Un bărbat gol în plină stradă este, pentru cea mai mare parte din femeile care trec pe acolo, un moment traumatizant, sunt absolut convins.

    Erotismul nu înseamnă neapărat atracţie sexuală, ci o anumită stare care nu este atât de delimitată după gen.

    Cosmina Pasarin a realizat un pictorial pentru revista Maxim a lunii octombrie, ea imbracand lenjerie intima sexy si pozand in centrul Bucurestiului.

    Puteţi lua revista de această lună pentru a vedea, în pictorial, dacă s-a scandalizat cineva că o vede pe Cosmina în lenjerie intimă în buricul târgului. 😀
    Puteţi urmării şi acest filmuleţ urmărind reacţia celor care au observat evenimentul.
    http://www.maxim.ro/video/makingof/3612/cosmina-pasarin.html

    Sigur, concluziile mele nu au o documentare serioasă, se bazează însă pe o experienţă de viaţă, chiar şi pe reacţiile filmuleţelor de la camera ascunsă care au exploatat aceste situaţii. Până acum ele s-au verificat, sunt convins că există şi excepţii.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *