5 comentarii la “Clasa muncitoare nu merge în Paradis”

  • codeus

    off m-am linistit cand am vazut titlul postarii la mine pe blog am crezut ca ati facut o pozna si ati furat cheile de la sfantul Petru,si nu ne mai dati voie sa intram in Rai.))))

  • caracuda

    Stimata doamna,
    Daca mai aveti timp ar trebui sa luati apararea in parlamentul European a celei mai napastuite fiinte umane din Europa.
    Femeia tiganca sau roma. Clasa muncitoare se descurca cumva, au aparat-o niste curajosi acum 100-150 de ani.
    Daca femeia este discriminata, si este fara dicutie, ce sa spunem de femeia TIGANCA?
    NU am vazut nici o reactie in parlamentul Europei asupra acestei probleme.
    Am citit un roman foarte bun, il recomand tuturor se numeste Libelula si este scris de un francez tinar: Martin Page (francez, nascut 1975) Ar fi meritat premiul Nobel la literatura si pace, dar bineinteles ca nimeni nu l-a bagat in seama. Doua mici fragmente care m-au facut sa-mi dea lacrimile.

    „Bunica o luase la ea. Intr-o epoca in care nu existau tari, iar limbile abia daca se silabiseau, cu mult-mult timp inainte, familia lui Fio fusese foarte numeroasa si fericita.
    Dar intr-o trista zi – si timp de mai multe generatii – o boala istorica ii secerase stramosii. Printr-o genetica misterioasa, familia ei nu era compusa decit din morti.
    Anumite familii isi transmit sarcini, un nume si o particula, un castel si domeniul acestuia; mostenirea familiei lui Fio era agonia, castelele si domeniul ei – un masacru.
    Stramosii ei nu erau Duci, Ministri sau Medici, stramosii ei erau Morti si Asasinati.
    Numai bunica Mamé supravietuise pina la virsta la care Fio putea intelege ce inseamna a supravietui.
    Mamé nu murise intr-un lagar printre victimele unui Samudaripen [asa se numeste Holocaustul nazist al tiganilor, am gasit pe internet mai multe date despre aceasta, dar masacrele tiganilor au inceput cu mult timp inaintea nazistilor, asa cum sugereaza si Page, fara sa intre in amanunte care nu-si aveau locul in economia acestui roman], nu fusese ucisa de niste Einsatzgruppen, nu avusese trupul facut bucati de pietrele aruncate de tineri soldati care aveau totusi pusti, nu murise de foame acolo unde hrana era rezervata pentru cei satui.
    Reusise sa nu fie o victima in aceste tari civilizate unde fusese civilizata pina si barbaria.
    Mamé continua sa fie vie, ceea ce ii dadea o anume excentricitate.
    Pentru ca Fio era tinara, Mamé era batrina, pe-atit de batrina pe cit era Fio de tinara.” si undeva mai departe:
    „Fio si Mamé erau complice, iubeau aceleasi lucruri: plimbarile prin peisaje in care se inchipuiau ca personajele unui tablou, zapada, pisicile, pasarile, cartile si ceaiul cit era ziua de lunga. In ziua in care Fio implini opt ani, iar bunica ei cu citiva ani mai mult, fiecare pierdu cite un dinte. Asta le facu sa rida, aveau acelasi suris gaurit la mijloc. Fiecare se vazu in cealalta. Fio stia ca pentru ea avea sa vina soricelul (asa era legea), dar era trista ca bunica nu primea nici un cadou. Tiptil, se trezi noaptea si puse un cadou mic sub perna lui Mamé.
    Pina la virsta de noua ani, Fio crezuse ca locuieste intr-un palat, apoi experienta lumii si a colegilor sai o invata ca palatul ei se silabisea C,O,C,I,O,A,B,A, si, mai presus de ea, ii fu rusine de de aceasta imparatie a carei lumina nu reusea sa ridice pleoapele oamenilor cumsecade.
    Descoperi ca propriile haine, pe care ea si Mamé le alegeau cu mare grija si amuzament in dezordinea depozitelor Crucii Rosii si ale asociatiilor caritabile, erau insemnate cu pecetea rusinii, la fel cu ale ciumatilor. Cu toate acestea, ii placusera hainele purtate deja de copii pe care nu ii cunostea, induiosata de genealogia pantalonilor si a puloverelor care calatorisera pe alte corpuri.”
    Nu vi se pare scrisul minunat, ce spuneti, puneti o vorba buna si pentru tigani?

  • harnagea

    CUM VA AJUNGE ELENA B. EUROPARLAMENTAR?
    SIMPLU: CATIVA ZECI DE PRIMARI PD-L DE COMUNE(PRESTABILITI DE PARTID) IN CARE DETIN MAJORITATEA VOR „INDRUMA” TZARANII SA VOTEZE CU EBA NU CU PDL. SI UITE ASA SE STRANGE NUMARUL NECESAR DE VOTURI, PARTIDUL NE PIERZAND NIMIC PENTRU CA TOT UN EUROPARLAMENTAR PDL IA VOTUL (ELENA B)

  • N. Raducanu

    Romania are 5 mari confederatii sindicale, dar numarul somerilor este acum de 480.000, cu 100 mii mai multi ca anul trecut pe vremea asta. Ceeace este considerat de unii un succes, deoarece acum cateva luni se prognoza ca in 2009 numarul somerilor va creste la un milion. Si poate ca la atat se va ajunge, de vreme ce respectarea conditiilor impuse de FMI determina guvernul sa reduca de pilda numarul salariatilor din invatamant cu 20.000 persoane si sa plafoneze salariile si pensiile bugetarilor. Dar in Romania puterea sindicatelor nu sta in forta maselor, ca in Franta sau Germania, ci mai mult in forta financiara, ceeace le face fragile in fata patronatului. N-ar fi totusi lipsit de interes de aflat cam cat castiga un lider sindical roman anual, daca acesta nu e un secret tinut cu strasnicie.
    Ma bucura ca doamna G. Cretu se preocupa, chiar si la Bruxelles, de problemele sindicatelor, cu care probabil va avea de a face odata revenita in politica autohtona, sper ca doar pentru un scurt timp. Va avea mult de lucru, deoarece criza mondiala, ce se prevestea ca va duce la reforma radicala a capitalismului, daca nu la disparitia lui, s-a vazut la conferinta G20 ca poatefi tinuta in frau. Capitalismului i s-au reparat fisurile cu mii de miliarde de dolari, cu binecuvantarea guvernelor social-democrate si chiar al celui chinez, care isi mai zice inca “comunist”. Nici vorba insa de paradis pentru clasa muncitoare in viziunea acestor conducatori ai lumii contemporane preocupati doar de salvarea capitalismului! (v. si blogul : nraducanu.wordpress.com)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *