Hainele (cele vechi) ale împăratului

Dacă nu mi-ar fi groază de melodramă, aș plânge. Experiența  mea parlamentară europeană  – vreo șapte ani și jumătate, în total – nu-mi servește la nimic. O majoritate a colegilor din Senat nu înțelege – sau nu vrea să înțeleagă – care este puterea unui parlament; nici care este rolul majorității guvernamentale. Aceasta din urmă trebuie să prevină și diminueze riscurile care pot însoți deciziile guvernului, nu să le înghită pe nemestecate; dacă o face, și se întâmplă să iasă prost, e responsabilă.

Nu pot decât să sper că va ieși bine dar o imagine nu-mi iese din minte. Am văzut undeva un fel de balon transparent care se închide după ce intri în el; apoi, plutește pe apă, se leagănă, ca o bulă uriașă. Parcă ne-am găsi în interiorul unui asemenea balon și plutim. Afară tensiunile cresc; din ce în ce mai mult. Nu vreau să-mi imaginez momentul în care se va sparge.

Până una alta, decizii se iau. Dacă vrei să te iei în serios și să ridici problemele,  chiar și în modul cel mai loial cu putință, devii suspect; dacă ajungi suspect, ești izolat; dacă ești izolat, poți face sau spune orice, căci oricum nu contează… QED