Islanda. Prima zi
Duminică dimineaţa. Perfect pustiu. Într-un balcon, îmbrăcat doar în cămaşă, un bărbat citeşte o carte; în picioare. Islandezii cred că bogăţia lor cea mai importantă sunt cărţile; toţi scriu şi citesc cărţi; sau măcar le copie pe cele care au pus temeiurile culturii lor.
Cei câţiva pe care i-am întâlnit astăzi au fost impresionanţi prin cultură, educaţie, cetăţenie; în cea mai veche democraţie există cu certitudine cetăţeni; există şi politicieni dar nu par mai iubiţi decât în altă parte..
Nu sunt copaci; singurii care s-au adaptat sunt importaţi din Canada; puţini. Deci, nu au lemn pentru construcţii…
Nu sunt flori; vegetaţia este săracă; pe lavă creşte doar un fel de muşchi care e verde când plouă şi gri pe secetă.
Nu sunt animale sălbatice, ţânţari, şerpi sau alte asemenea vieţuitoare; se cresc cai (cam 100 000 la 300 de mii de locuitori), câini şi oi; bunăstarea animalelor este garantată; sunt vreo câteva rătăcite pe câte un hectar întreg, în libertate deplină. Păsările vin şi pleacă; acum pleacă, pentru că e toamnă.
Nu există decât foarte puţin pământ cultivabil; nu pot face agricultură decât cu greu şi cu foarte mici rezultate; totul este importat (mai puţin peştii, fructele de mare şi mieii); acestea sunt cele mai bune din lume; aşa le place să spună. E şi adevărat…
Nu există reclame care să urâţească oraşul sau drumurile; nu există gunoaie; nu e vorba că ar face curăţenie; pur şi simplu nu există, nu produc mizerie; totul pare sălbatic şi proaspăt spălat, chiar şi în mijlocul oraşului, pe unde curge un râu cu somoni sălbatici. Trăiesc într-o unitate foarte evidentă cu natura. Nu somonii, islandezii.
Nu există armată, servicii secrete şi alte lucruri inutile… Există, în schimb bănci care au procedat ca toate băncile – i-au îmbogăţit pe puţini şi i-au sărăcit pe mulţi; situaţia este mult mai gravă decât suntem noi conştienţi pe continent.
Există gheţari (care se topesc), gheizere (care izbucnesc) şi cascade (care se prăbuşesc zgomotos); şi ceva vulcani activi; nu există zăpadă permanentă pentru sporturi de iarnă dar 99% din energie este verde; mai există şi peste 170 de bazine pentru înot la o populaţie de 300 de mii…
Poţi vedea cele mai curate ape din lume; Lacul Parlamentului este potabil; la propriu; este albastru ca cerul; tot la propriu…
Există un festival pentru trupe pop-rock noi care a adunat 500 de formaţii din toată lumea. Există elfi şi troli şi foarte mulţi islandezi convinşi de asta…
Duminică seara; librăria uriaşă de lângă hotel este deschisă şi plină de lume. (va urma)
P.S. Îmi tot trece prin cap o idee. Numele nostru este RISIPĂ. Comparativ cu acest pământ sterp, natura ne-a oferit totul iar noi o distrugem. Cred că un islandez s-ar sinucide dacă ar vedea gunoiul pe care l-am strâns dintr-un singur loc la „Let s do it, Romania”.
carmen
nu numai risipa este numele nostru. si indolenta si nepasare si ura si invidia. si defapt uitam de ce suntem aici si care este rolul nostru. si nu numai ca uitam dar din dorinta noastra de a ajunge la scopul si telul propus mai calcam pe mainile pe inimile si pe mintile celor din jur. probabil din cauza ca nu au acelasi ritm ca si noi si se mai impiedica. mai bine ne-am apleca i–am ajuta sa se ridice si am urca impreuna. mai incet intr-adevar dar mai sigur. dar probabil trebuie sa mai trecem si prin aceasta incercare ca sa ne trezim. islanda, si in general tarile nordice si-au pastrat un ritm constant de viata probabil si favorizati de zona geografica. asta pentru justificarea neputintei noastre. dar in general si acum vorbesc despre suedia unde cunosc mai bine, poticienii si alesii nu stau la telvizor. verificati. si atunci doar ca sa justifice actiunile si faptele lor. si chiar raspund pentru ele. populatia are dreptul legal de a isi intreba alesii despre actiunile intreprinse . incercati in romania sa intrebati un ales ce a facut pentru tine alegatorul lui intr-un an de mandat.
matusa mea in suedia si-a sunat deputatul local si i-a spus ca are impresia ca are pensia calculata gresit. in 30 zile a primit raspuns de la el cu extras cu tot. si cu scuzele lui pentru ca acea salariata de la pensii nu i-a adaugat o perioada mica de contributie.incercam si in romania asta?
Stefan
@Gabi Cretzu,
va rog ce mancaruri traditionale au?Pestele si preparatele din peste predomina?Au betivani pe strada?Tiganii nostri au ajuns si acolo?
Intrebari,intrebari…..!!
gabicretu
@Carmen,
Te-ai alăturat grupului N.Raducanu-Peter, care au răbdarea şi abilitatea să explice în cuvinte ceea ce vreau să spun…Mulţumesc.
@Stefan,
Miel şi peşte, ca-ntr-o ţară de ciobani şi pescari ce este…
Sunt vreo 10 mii de polonezi care lucrează aici, de mult timp; lituanieni, estonieni. Români, nu am aflat să fie; nici romi. ca orice ţară nordică, ceva aplicaţiune pentru alcool au şi aici; doar că sunt poeţi beţivi; fiecare poartă cu el o carte sau scrie o carte. Mi se pare că este un nivel extrem de înalt de cultură şi de independenţă a gândirii; din acest ultim punct de vedere sunt opusul nostru. Ideea că „aşa zice UE sau FMI” lipseşte total. Dar total!
Bibliotecaru
🙂
Numai eu sunt singur în ţara asta, mie nu mi se alătură nimeni.
😀
Măcar ştiu că voi fi vedetă peste 100 de ani.
🙂
Iceflame
@ Gabi
Sunt romani in Islanda, numai eu stiu vreo 5, iar daca spun ca sunt si vasluieni, s-ar putea crede ca glumesc…
Imi pare rau ca nu am aflat in timp util de vizita ta acolo, se putea organiza o intalnire.
gabicretzu
@Iceflame,
Şi mie îmi pare rău că nu am spus… Câţiva români trebuie să fie, neîndoielnic; am nu reprezintă însă o cantitate semnificativă, chiar şi pentru o ţară atât de puţin populată.