Pentru Bibliotecar
Remarc cu placere ca ai dreptate, ca intotdeauna. Totusi, performantele tale de cercetator in spatiul virtual pot fi imbunatatite. Ia uite ce am gasit aici si aici! Nu e actualizat CV-ul dar contine pana si adresa de la casa… Cat despre cei care vor sa ne diferentieze pe mine si pe Corina, pot sta si se uita lung…
PS
Galerie foto am chiar pe acest site. Poze nu am…
Bibliotecaru
Evident că ştiam despre cele două link-uri. 🙂
Dacă remarcaţi însă au aceiaşi poză în format mic. Stilul fotografiei şi poza efectivă este foarte bună, decât că ar trebui să aibă un format de cel puţin 800×600 şi să fie 50 sau 100 de astfel de fotografii şi fiecare să exprime ceva anume, un ceva din care un jurnalist să poate ilustra o ştire. Ştirea dinamică, cea care ilustrează ştirea activ, atunci când citiţi o declaraţie, sau o scrisoare deschisă, sau când vă întâlniţi cu cineva, trebuie să fie chiar de la eveniment, dar când ştirea nu are astfel de poze dinamice, există, nu-i aşa, şi un astfel de caz, un ziarist trebuie să-şi ilustreze cu ceva ştirea. Rotind tot timpul aceleaşi două sau trei poze mici, lumea nu mai este interesată de poză, nu mai fixează persoana, şi ştirea trece în defavoarea dumneavoastră. Dimpotrivă, dacă sunt poze frumoase, interesante, atrăgătoare, de artă chiar (politica a uitat de fotografia de artă) lumea va fi atrasă de poză şi va citi, poate, şi articolul cu atenţie.
Un om politic trebuie să aibă în permanenţă două dimensiuni. În prima dimensiune trebuie să facă ceva util (aici vă achitaţi foarte bine de „sarcină”) şi să aducă la cunoştinţa publicului munca de zi cu zi, cu textele documentelor (atunci când nu sunt secrete), cu problemele, cu frământările, cu justificarea fiecărui vot. Dacă veţi întreba oamenii de pe stradă, 90% vor spune că parlamentarii nu fac nimic, că este forate simplu să stai şi să dormi în sală. Este o percepţie pentru că nu au acces la munca efectivă, presa nu reflectă decât ludicul. Eu primesc foarte des semnale de la prieteni şi cititorii blogului meu mai ales atunci când există o ştire în care un parlamentar român face ceva, răspunsul este „şi cu asta ce-am făcut?”. Dacă ţineţi minte, de prima data când am ajuns aici v-am vorbit despre relevarea actului muncii şi despre problema traducerii documentelor prezente pe site-urile europene şi în română (Eu spuneam că ar fi util un site special, românesc, care să aibă toate ştirile din zona europeană, indiferent de unde vin aceste ştiri). Traducerile în română sunt din ce în ce mai puţine. Citesc în engleză foarte multe documente interesante, totuşi nu am capacitatea de a traduce cu exactitate astfel de documente.
Iată de ce, cred eu, ar trebui să aveţi aici o zonă care să explice tot ce se întâmplă.
Astăzi am dat o ştire la mine pe blog care ar fi trebuit să provoace entuziasm în România, mie cel puţin mi-a provocat entuziasmul:
Viza în relaţia cu ţările terţe.
Ea urma cumva o ştire de ieri, care iar mi-a provocat acelaşi entuziasm:
http://giconet.blogspot.com/2008/07/uniunea-european-amenin-cu-introducerea.html
Între timp avem un scandal cu raportul european, că a tras Justiţia de urechi, situaţie din care politicienii au reţinut că a fost bătut pe umăr DNA-ul, cu prietenie.
Mass-media nu vă ajută şi nici domniile voastre, europarlamentarii României nu construiţi o zonă de interes pentru Parlamentul European şi munca românilor acolo.
Nu este un reproş, este o părere de rău că nu se mediatizează mai mult despre exact ce merge mai bine în România. Eu percep că europarlamentarii români sunt cu muuuuult mai aproape de idealul de parlamentar decât cei din Parlamentul României. Eu mi-aş dori ca la ştiri să fie măcar 1/4 de oră ştiri despre Parlamentul European. Oricât aş scrie eu pe blog, nu vor trezi interesul presei. Singura soluţie este ca domniile voastre să creaţi ştirea, să cereţi televiziunilor să vă adresaţi poporului în problemele importante (cum a fost de exemplu amprentarea în Italia, eu aş fi chemat la televiziune toţi europarlamentarii României să-şi pună părerea).
Darius
Bine zis. Subscriu.
gabicretu
@da’ de ce trebuie sa aduc eu la cunostinta „publicului” ce fac?! Nu mai exista diviziune a muncii in lumea asta?! Mijloacele de comunicare in masa cu ce se ocupa; dar cetatenii ce fac? Ca publicul, inteleg, asteapta sa se uite la televizor; dar cetateanul nu trebuie sa se informeze?! Nu-si rezolva problemele in colaborare cu deputatii lor, nu activeaza in partidele in care activeaza si acestia? De ce trebuie sa fac eu treaba tuturor? Nu se tem ca ii voi pacali povestindu-le floricele pe campii?! Sunt siguri ca nu li se intampla deja in masura in care unii stiu sa-si faca imagine…
Bibliotecaru
Astăzi blogul meu a primit o nominalizare. Am apărut într-o listă de bloguri care face parte din…
„fauna luptatorilor pe net, impotriva lui Basescu”
respectiv fac parte dintre blogurile care
„alcatuiesc “gherilla digitala de strinsura” a pentagonalei kknii”.
Unde credeţi că a venit acest comentariu „inteligent”. Pe un blog al unui profesionist al presei, domnul Sever Voinescu. Sigur, domnia sa nu are nici o vină, din câte mi-am dat eu seama, dar este totuşi un ziarist care nu a luat imediat o poziţie contrară comentariilor de „băieţi de cartier” de la domnia sa de pe blog.
Trecând peste (sau pe lângă) acest eveniment, vreau să vă întreb, doamnă Gabriela Creţu… acolo, în Parlamentul European vă loviţi destul de des de ziarişti veniţi să se intereseze de ce anume fac acolo aproape trei duzini de europarlamentari veniţi din România? Ce televiziune/ziar îşi permite să ţină, zi de zi, oameni acolo pentru a relata corect şi complet ce fac românii prin PE? Acum ceva timp mă miram de un titlu de ziar: Comisarul european Leonard Orban a venit în România… 🙂 Parcă ar fi fost Clinton, sau Pacepa… de ce este eveniment faptul că dl. Orban a venit acasă, nu este normal? Este un eveniment pentru că ziariştii înţeleg forurile europene ca pe ceva acolo, un „acolo” nedefinit.
Domnia voastră sunteţi un om politic, nu aveţi voie să aşteptaţi cetăţeanul să se preocupe singur de informare şi nici ca ziaristul să facă o corectă informare. Domnia voastră trebuie să informaţi 21 de milioane de oameni că sunteţi în PE pentru ei, ca faceţi ceva ce le schimba viaţa, că nu este indiferent cine este acolo. Toţi europarlamentarii sunt „timizi”, se feresc de studiourile de televiziune, chiar şi cei care apăreau acum ceva timp pe la TV, cum ar fi domnul Severin, se feresc de televiziune. Este evident că informarea nu funcţionează, este evident că site-urile instituţiilor europene nu traduc în româneşte nici 1% din ce este acolo pe site. Chiar şi raportul de ţară, care a făcut atâtea valuri în România, l-am găsit cu greu pe site-urile europene şi nici nu ştiu dacă este cel real. În astfel de condiţii eu văd în continuare necesitatea unui site special al parlamentarilor europeni din România în care să-şi scrie părerea, să-şi justifice fiecare vot din parlament, să comenteze unele evenimente din ţară atunci când aceste evenimente au implicaţii europene, să facă eventual o „reclamă” la absorbţia de fonduri europene şi, să existe şi o informare de tipul „comunicat de presă”.
Bianca
@Mai, doar mi se pare mie, ca am pitici, sau blogul asta s-a risipit dupa ce am fost noi la Bruxelles? Din care doua jurnaliste si patru bloggeri. Reveniti-va! Si tu, Gabi, esti bloggerul prim ca sa zic asa. Ti-am displacut chiar atit de mult? Unde-i Cathy, unde-i Suzy, unde-i Iceflame, unde-i Peter, unde-i Dorina, unde-i Gabi? Toata lumea e in vacanta? In Vaslui nu sint inundatii. Aici chiar acum ploua si eu iubesc ploaia. Hai, mai, blogul asta e o particica de viu. N-o sa mai intru nici eu daca-i pe-asa, ca e bizar.
suzzy
Draga Bianca,
Blogul asta sper sa nu se risipeasaca niciodata, dar daca iti amintesti, la seminarul de la Bruxelles, Dorina Gutu afirma faptul ca in vacante si posturile sunt mai rare si comentariile sunt mai putine…
Cat despre mine, eu am avut anul asta doua licente, si deja imi urasc calculatorul, si nu veau sa stau si in vacanta prea mult cu nasul in el…
Eu va urmaresc, si promit ca ori de cate ori voi avea timp voi lasa un comentariu…
Cat despre vacanta…sunt inca in vacanta…si , sincer sper ca ne vom revedea curand prin ambabilitatea ” bloggerului prim”…
Si eu zic ca am putea sa ii lasam si „bloggerului prim” un timp de respiro, iar dupa asta, asteptam cat mai multe postari si comentarii!!
Va salut pe toti si va doresc o vacanta frumoasa!!!
Bianca
@Roxana rulz, a sunat de la Belgica! Nu stiu exact cit bine face acest blog. Dar poate face, fundamental, o diferenta. Sintem o mina de oameni. Nu numai romani, ci in lume. Azi am fost la o conferinta de presa la care erau invitati oameni extraordinari aici, in Covasna. N-o sa va spun numele lor, puteti afla singuri. Am fost fascinata de doua lucruri: ca isi poate imagina cineva ca nu ne cunoastem avangarda (Urmuz si Victor Brauner, ca sa nu mai zic de Harry Brauner, care e alta poveste, avangardistii romani au scos si o revista numita cu un nume de rusine, dar harry a lasat in urma un jurnal sfisietor) si de insurubarea pe Ceausescu. Au trecut 18 ani, o virsta imensa! Pentru mine au trecut deja 20! Si imi dau seama ca nu vreau sa fac absolut nimic pentru posteritate, ca imi doresc sa fac aici si acum pentru ceea ce e prezent.
Si imi aduc aminte un lucru definitoriu pentru frica pe care mi-a inspirat-o Ceausescu: am inceput sa-l visez cind face caca, cind eram mica, mica. Il visam intr-un weceu impecabil, cu ochii iesiti din cap si ma trezeam rizind.
darius f
@Bianca & Suzzy
Salutari din coltul tarii.
@Bibliotecaru
Eu subscriu in continuare. 🙂 Poate ma iei de tonomat la tine cand o sa ajungi presedinte. 🙂
@Gabi
Chiar trebuie sa faceti ceva ca sa stie lumea cu ce va ocupati acolo. Cel mai simplu probabil ar fi aparitia unui site unde sa apara toate activitatile parlamentarilor romani. Ar fi eficient si nici nu ar lua mult timp.
Bibliotecaru
@ darius f
Ori poate voi fi eu consilier preşedintelui Darius. 🙂
Darius
Oricum e bine Bibliotecarule, important e sa aiba unul dintre noi puterea. 😉
Bibliotecaru
@ Darius
Păi atunci, după alegeri începem drumul spre poziţia supremă. În 21 de ani probabil că obiectivul va fi atins.
Darius
D’accord. Da de ce tocmai 21? O sa fiu cam batran pe atunci. Vrei sa fiu un tonomat batran? 🙂
Bibliotecaru
Mai este un an pana la viitoarele alegeri prezidenţiale, plus încă 4 mandate.
Păi înainte de a ajunge preşedinte mai sunt necesare 5 etape non-prezidenţiale. Trebuie să construiesc un preşedinte priceput, altfel nu concep. 🙂
Darius
Am inteles. Si eu ce trebuie sa fac ca sa iasa bine toata treaba asta?
doinaş
@Suzzi
Felicitari pentru licente. Mi-ai promis ca-mi trimiti si mie lucrarile sa le citesc….
@ Biblotecarul
In mod paradoxal, cei care privesc dinafara nu califica niciodata un efort ca fiind „pentru” ceva (democratie, idei noi, viitor etc) ci doar „impotriva” a ceva.
E un mod superficial de a privi lucrurile, dar tot ce facem facem in goana.
Bibliotecaru
@ Darius
Întâi de toate să acumulezi ştiinţa şi experienţa unui bun politician (adică lectură şi bună observaţie şi, mai ales, mult bun-simţ), apoi ceva activitate specifică în cadrul partidului, după care candidat, ales, ales pentru diferite posturi politice în partid şi stat, în cele din urmă deputat, senator, preşedinte.
Bibliotecaru
@ doinaş
În momentul în care suntem prea grăbiţi să facem lucruri mărunte pentru a nu putea gândi la lucrurile mari, înseamnă că viaţa noastră curge mărunt, animalic… Omul are un punct de vedere „împotrivă” pentru că starea de „rău” este cea naturală. Pentru a ajunge la un „bine”, trebuie depus un efort suplimentar. Iată de ce rugăciunea spune „ajută-ne să facem bine” şi „fereşte-ne de cel rău”. Se spune că binele şi răul este o chestiune de alegere. Nu este adevărat. Răul este construit natural, fără efort, de la sine, binele este deasupra naturalului şi necesită consum de energie.
Sunt adevăruri simple pe care puţină lume le mai ia în seamă, puţină lume construieşte pe lângă ele şi pe baza lor.
suzzy
@ Doinas…promit ca o sa ti le trimit, acuma sunt plecata din tara, sunt pe meleaguri belgiene…si nu am in laptop varianta corectata a licentei mele, am una cam cu multe greseli si fara diacritice, dar o sa o corectez candva si o sa ti-o trimit ( asta la politice)…
Apropo de ceea ce discuta mai sus Biblotecarul cu Darius, „@Gabi
Chiar trebuie sa faceti ceva ca sa stie lumea cu ce va ocupati acolo. Cel mai simplu probabil ar fi aparitia unui site unde sa apara toate activitatile parlamentarilor romani. Ar fi eficient si nici nu ar lua mult timp”, lucrarea mea de licenta se numeste ” Comunicarea politica a europarlamentarilor romani in perioade extra-electorale”, si stiti la ce concluzii am ajuns :
1- in ciuda eforturilor de comunicare poitica intreprinse de europarlamntari, publicul in general nu este interesat de subiecte legate de UE si Parlamentul European
2-presa ( intersata mai mult de subiecte ” bombastice” nu preia comunicate de presa trimise de europarlamentari decat in proportie mica)
3- publicul habar nu are cum se lucreaza in PE, fiindca nu este corect informat, dar aici se creaza un cerc vicios, nu este informat pentru ca nu este interesat sa fie informat…
Dupa toata cercetarea mea, mi s-a parut ca europarlamentarii sunt foarte neindreptatiti de catre mass-media ( in sensul ca aceasta din urma nu da atentia cuvenita subiectelor care privesc activitatea PE) si asa cum zicea cineva ” politics is local”, nici populatia in general nu percep ca activitatea deputatilor europeni, sau politicile de la nivel european ii pot afecta in vreun fel.
In fine, eu cred ca nu este simplu sa constientizezi opinia publica despre importanta legislatiei europene…
Salutari la toti, si la cei care scriu si la cei care comenteaza si la cei care nu mai comenteaza ( si sunt ca si mine in vacanta)…
Bibliotecaru
@ suzzy
Eu acord un 20% atenţie instituţiilor europene şi descopăr multe lucruri interesante, din păcate ele nu au miză mediatică şi, pentru că nu au miză mediatică, nu sunt mediatizate. Nici parlamentari de „acasă” nu sunt foarte urmăriţi de populaţie şi presă din punct de vedere al activităţii. Rar de tot se mai discută câte o lege aberantă a parlamentului. Politica este mediatizată în zona jocului de „înjurături”. Singura rezolvare pentru o astfel de problemă de ieşire din cercul vicios este ca informaţia oferită de parlamentari să suplinească informaţia de presă şi… să fie interesantă. Dacă va fi interesantă, presa va deveni „obiectivă” şi va prelua o informaţie vandabilă.
suzzy
@ bibliotecarule
Peste tot mass-media preia doar ceea ce este bombastic, scandaluri si adeseori pozitiile divergente ale unora, si ceea ce are o importanta majora pt Romania, gen raportul de tara, taxa de prima inmatriculare, etc…
Si asta cu ” presa obiectiva” mi se pare irealizabil in Romania,deoarece, majoritatea jurnalistilor au preferinte politice, sau „sunt cumparati” sa publice anumite lucruri despre un anumit om politic…
Un ofiter de presa roman din PE spunea ” jurnalistii trebuie educati, nu cumparati” (asa cum se intampla adeseori), vis-a vis de subiectele de interes european..
Presa locala in general mai scrie cate o chestie despre cate o luare de cuvant al vreunui deputat european, unele chiar fara importanta sau relevanta… doar pentru ca ziaristii se afla in bune relatii cu MEP-ii…
E trist dar adevarat!
Bibliotecaru
@ suzzy
Dacă de mâine nici un politician nu „ar înjura” pe un alt politician, chiar şi dacă ar fi provocat… despre ce ar scrie presa?
Este o metodă simplă care deja a fost experimentată. Doamna Corina Creţu face comentarii pe AMOS News. Comentariile domniei sale se regăsesc, în cea mai mare parte, în marile jurnale. De ce nu ar face fiecare euro-parlamentar astfel de informări/comentarii. Problema presei nu este în zona rea-voinţei ci în zona minimului efort ziaristic şi a banului. Dacă îi dai, cum se spune, mură-n gură, presa nu va refuza informaţia, chiar şi atunci când este pozitivă.
Bianca
@Ia stati asa, ca ma enervez io acuma. Aveti habar cita munca de documentare pe net macar, trebuie sa fac eu pentru un rahat de stire? Ca nu sint convinsa ca mai-marii nostri functionari publici au habar despre ce vorbesc, iar eu nu le stiu nici pe departe ca Bibliotecaru’, iar cind am vreme zac la televizor si dorm, mai apuc sa citesc dimineata, prietenii stiu cind si unde. Din cite am priceput si Darius lucreaza in presa. Presa nu e responsabila cu bunul mers al lucrurilor – poate aia comunista, care lauda cincinalul -dar nici cu gazeta de perete, asa da, asa nu. Ar trebui ca fiecare functionar public sa fie dublat de un ziarist, care la sfarsitul zilei sa scrie despre ce a facut acela. E aberant. Plecam de la premisa ca nu e subiect de ziar sa iti faci treaba, e firesc. Subiectele europene care privesc bunul mers al lucrurilor, indiferent de domeniu, sunt preluate de presa in perspectiva aplicarii lor. Scriu deja de aproape doi ani despre necesitata asocierii micilor fermieri, pentru ca nu vor mai putea sa-si comercializeze produsele si degeaba. uite aici: http://www.covasnamedia.ro/stiri/news.php?extend.998
asa am inceput, iar intre timp totul s-a dus pe apa simbetei fix cum am scris, adica nu s-a asociat nici dracu’. Problemele sunt extrem de grave, sunt mari si implica mult mai multe foruri decit presa, care, saraca -recte, eu – face si ea ce poate. Am scris de o mie de ori despre necesitatea proiectelor care sa acceseze fonduri structurale, de un miliard de ori!!!! Primarii alesi nu vor sa priceapa in ruptul capului ce-s alea „fonduri structurale” si proiecte de infrastructura eligibile suta la suta. Le-am explicat si ca-s platite in totalitate, as!, ti-ai gasit! Acuma, nu-i treaba mea sa le explic eu primarilor ca au bani girla pentru comunitatile pe care le pastoresc si cum sa o faca, eu vin si ii arat cu degetul si le spun: Nu stiti sa va faceti treaba, va purtati ca primari de parca ati fi seniori pe feude, afara cu voi! Asta pot sa fac, sa le deschid ochii alegatorilor. In rest, fiecare e responsabil cu cit, cum si ce ajunge la presa. Habar nu aveti cit de des am fost luata de proasta si cu ce pumni in cap i-am tratat. Sigur ca e usor sa blamezi presa in toate felurile si din toate pozitiile, dar e una dintre cele mai grele meserii, mai ales daca esti „negrisor”, asa ca mine, si pui oleaca de pasiune in ceea ce faci. Io nu-s nici analist politic, nici redactor-sef, sint palmas, asa ca… scutiti-ma!
Bianca
@Suzzy, draga, cam cite articole „nepartinitoare” ai scris? Vezi ca o iei aiurea-n papusoi.
Iceflame
@Suzzy
Dupa toata cercetarea ta,”neindreptatit” = „nedreptatit”?
Si asta e numai una…Mari papusoii anul acesta.
Salut si vacanta placuta in continuare!
Iceflame
E asa de simplu sa faci presa sa scrie despre europarlamentari!Conditiile necesare pentru ca acest lucru sa se intample sunt simple si putine.
Iata cateva:
1)propria imagine si relatia cu presa trebuie sa aiba intotdeauna prioritate in fata tuturor prioritatilor…
2)banii sunt un argument foarte important in politica oricarui organ de presa!Trebuie deci canalizati in sensul corect si la timpul potrivit in directii precise..
3)daca primele doua conditii sunt indeplinite,orice,chiar si un banal „vant” scapat de persoana respectiva pe holurile Parlamentului European,poate deveni instantaneu”eveniment politic de insemnatate majora”…
4)defecte ca; onestitatea,munca fara relevanta mediatica,dorinta de a face lucrurile asa cum acestea trebuiesc facute,adica bine,preocuparea reala in legatura cu problemele celor pe care ii reprezinti,trebuiesc combatute cu toata forta si persuasiunea pentru ca nu servesc la nimic.Sunt pur si simplu pierdere de timp…
Asa ca,Gabi,nu ai nici o sansa ca sa devii vreodata foarte vizibila in plan mediatic.Esti prea plina de defecte!
Bibliotecaru
@ Bianca
Uite cum văd eu lucrurile.
Un ziar ar trebui să aibă următoarea structură a unei ştiri:
– să afle despre un eveniment din timp.
– să informeze publicul că va avea loc evenimentul.
– să participe la eveniment.
– să documenteze evenimentul, foto, video, reportaj, interviu, probe materiale…
– să coreleze evenimentul cu alte evenimente trecute şi/sau viitoare
– să pună totul într-o formă agreabilă ochiului, bunului-simţ, şi plăcerii intelectuale.
În ultimul timp presa face mai mult din jumătate din ştiri prin preluarea ştirilor din fluxul de ştiri. Din ce în ce mai des văd citate MEDIAFAX, AMOS News, ziare.ro… Dacă este vorba despre un eveniment pe care l-ai scăpat, pe care nu l-ai aflat în timp util încât să te concentrezi pe el, este de înţeles, dar să faci jumătate de ziar aşa…
Eu fac de unul singur un blog de ştiri politice şi culturale, preiau tot ce consider că este important şi le înghesui pe blog. Uneori, rar, îmi mai pun şi părerea mea. De ce fac asta? Pentru că de multe ori ziarele nu prezintă ştiri ci interpretări deformate de ştiri. Nu este exact ce aş vrea să fac, dar îmi este greu să fac mai mult de unul singur. De exemplu mi-aş dori să acopăr zona discuţiilor parlamentare, analiza proiectelor de lege, dar deja e prea mult, chiar şi pentru entuziasmul meu. Mi-aş dori să acopăr actualitatea culturală… Dar… acest lucru ar trebui făcut de un ziar serios.
Între timp se întâmplă să caut poze cu marii actori ai României şi nu sunt în stare să le găsesc. Acest lucru înseamnă că presa nu şi-a făcut treaba, nu şi-a îndeplinit funcţia de informare, adică acea culegere de date din perioada documentării.
Eu văd aşa lucrurile. Dacă nu găsesc poze cu un actor, chiar dacă este un actor tânăr absolvent, şi dacă nu găsesc nici date despre el, atunci presa nu şi-a făcut datoria să informeze. În goana după tiraj, presa uită că de fapt datoria ei este să informeze şi nu să facă jocuri de vânzare. Cred că problema este că serviciul de marketing a preluat aproape întreaga conducere a presei.
Darius
Am lipsit numa putin da vad ca voi v-ati pus serios pe treaba pe aici. 🙂
@Bibliotecaru
Promit ca te ascult si fac tot ce spui tu numa sa ma faci presedinte. 😉
@Toata lumea
Hai sa facem, impreuna, un site care sa contina numai informatii despre parlamentul european si care sa faca un fel de monitorizare a activitatii parlamentarilor romani. Ce parere aveti? Bat rau campii?
Iceflame
@Bibliotecaru
Este destul de dificil sa afli ca va avea loc un atentat terorist.Deci nu poti sa-l anunti din timp si nici sa participi la el daca nu te-a impins cumva michiduta prin preajma importantei intamplari…Fotografii si alte alea,la fel,numai dupa…
Ai dreptate insa pe zona evenimentelor politice previzibile si a celor culturale in mod special.Pana una alta insa,traim in Romania,unde,pana si riul,ramul,parca au devenit atipice…
Iceflame
@Darius
Rau,rau de tot,da’nu mai spunem la nimeni…
Bibliotecaru
@ Iceflame
Eu vorbeam despre evenimente, nu despre ştiri. Deşi la 9/11 se vorbise deja despre atentate cu ani înainte, ba s-au şi filmat…
Vorbind serios, ziaristica are obligaţia de a colecta datele istorice, de a întocmi foto-reportaje, de a acumula informaţia necesară pentru cei din viitor ca să reconstruiască realitatea de azi.
Să vă dau un exemplu. Astăzi este ziua actriţei Dana Dogaru. Vreau să scriu un mic articol pe blog şi caut nişte poze pe Google.
http://images.google.ro/images?gbv=2&ndsp=20&hl=en&safe=off&q=dana+dogaru&start=0&sa=N
Nu pot folosi decât două poze mititele de o calitate deplorabilă pentru a ilustra acest eveniment sau una mai mare care la mine va fi tot mică pentru că este Dana Dogaru înconjurată de negru. Dan Dogaru este o mare actriţă, în plus este astăzi încă în plină forţă actoricească, ar trebui să duduie internetul cu informaţii despre domnia sa, ar trebui să aibă sute de poze făcute de ziare, de la premiere, de la interviuri, de la… dar presa nu-i oferă o astfel de atenţie. Dacă întrebi pe stradă „Ce părere aveţi despre Dana Dogaru” 100 de tineri sub 25 de ani, 99 vor răspunde invariabil „Cine?!?”. Aici este problema pe care o văd eu. Nu ne cunoaştem oamenii pe care ar trebui să-i cunoaştem, în schimb ştim totul despre tot felul de fotbalişti, de consilieri, de oameni de afaceri… ştim cu cine au ieşit la o îngheţată, ce amantă au, ce şi-au mai cumpărat, ce părere au despre bananele verzi şi gogoşarii roşii, iar poze cu ei… hârtie tipografică să fie că paparazzi sunt destui. Se gândeşte cineva că domnul Gigi Becali este mai cunoscut în România decât toţi actorii noştri la un loc? Şi nu-şi pune nimeni problema că poate nu este normal să fie aşa?