Despre viitor, numai de bine…

Nici un cuvânt despre morți, detractori lipsiți de glorie, lăudători lipsiți de decență și televiziuni-hienă care invită, de cate ori prind ocazia, la ospățul cu cadavre; oferta este diversă – de la o gustărică de trei minute dintr-o anonimă amarată, ucisă de partener, la un chiolhan întins pe câteva zile, când le pică vreun mort care a avut neșansa celebrității. În acest plan garantez tăcere. Este necesară; pentru reflecție; am avea nevoie de ea.

Avem la fel de mare nevoie să revenim la realitate; trăim intr-o lume virtuală in care moartea este spectacol de prost gust, politica este un meci fără reguli iar meciul se reduce o ceartă de mahala intre sponsori sau jucători. In aceste zile am simțit din nou nevoia acută să spun ca imnul național ar trebui intonat in fiecare dimineață, de toți romanii. Poate are vreun efect…

In timp ce ne uităm la televizor, alții iau decizii; unele dintre acestea ne pot schimba in mod radical viața si viitorul ca tară; la aceste decizii cetățenii participă puțin sau deloc; nici cei care au sarcina constituțională de a o face nu sunt prea implicați iar cei care participă nu dau seama pentru ceea ce hotărăsc in numele nostru si pentru noi… Probabil că suntem, totuși, un popor optimist si gândim că mai rău de atât nu se poate; mai pesimistă fiind, vă asigur că se poate.

Măcar dacă ne-am uita si la „televizoarele” altora! Am putea vedea că principala grijă a zilei este legată de apărarea locurilor de muncă si reducerea șomajului; disponibilizarea câtorva zeci sau sute de angajați este privită in alte părți ca o problema extrem de gravă; dacă este vorba de o mie, două, devine problemă națională pe agenda guvernelor. Nu cunosc alt loc in Uniunea Europeana unde politicienii, analiștii economici si chiar unii dintre cetățeni să aștepte cu nerăbdare ca oamenii să fie dați afară cu sutele de mii; daca nu pot fi evitate concedierile, politici de absorbție a forței de munca sunt dinainte concepute pentru a preveni efectele negative. La noi, fiecare trebuie sa-si poarte de grija singur, li se spune. Guvernul are alte griji.

Nu suntem siguri dacă printre griji se află si ieșirea din criză; suntem însa siguri că este imposibil de găsit o soluție fără coordonarea cu restul statelor membre ale Uniunii. Din aceasta direcție vin vesti îngrijorătoare. Se poarta discuții aprinse la nivel european despre întărirea guvernantei economice pentru a depăși criza actuala si a le preveni pe cele viitoare. Suntem in contratimp sau, oricum, putem avea probleme.

Principala problema este legată de concurenta fiscala. Unele țări – Romania, printre ele – ghidându-se după luminosul spirit neoliberal dominant în estul european, au decis că reducerea impozitelor ar atrage capitalul străin pe termen scurt si oferi stimuli de creștere; lucrurile nu s-au petrecut astfel, dar asta nu mai are importantă. Oricum, chiar fără izbucnirea crizei globale, pe termen mediu, capitalul străin migrează spre alte zări, momit de impozite si mai mici sau forța de munca mai dispusă să accepte sclavia. Dezvoltarea prin forte proprii nu a intrat în discuție; ea ar fi presupus gândire pe termen lung; din păcate, de orice putem sa fim suspectați; de gândire in perspectiva, nu…

In efortul de a găsi soluții la criza, celelalte țări au început să se întrebe din ce motiv ar trebui sa finanțeze politicile europene de coeziune; beneficiarii acestora sunt mai ales noile state membre, mai sărace; or, tocmai acestea au ales să le concureze fiscal . Veniturile bugetare, atrase prin impozite si taxe, in toate vechile state membre ale Uniunii variau anul trecut intre 40 si 55% din PIB; in Romania, reprezentau 32,4%; si este vorba despre cele planificate; cele realizate sunt mai mici. Ce se întâmplă nu este lipsit de sens; guvernele au tot dreptul sa se întrebe de ce ar trebui sa-si impoziteze săracii pentru a oferi ajutor unei țări care nu vrea să-i pună la plată nici pe bogați.

Coordonarea europeană (cel puțin) a taxelor corporatiste sau tăierea fondurilor de coeziune; aceasta este dilema; guvernul nu ne spune soluția, nici poziția pe care o susține intr-o dezbatere la care este parte. Indiferent de ieșire, ca de obicei, vom afla ca vinovați suntem noi, cetățenii. Avem experiența împrumutului de la FMI. A fost contractat din cauza nivelului foarte ridicat al îndatorării private; in schimb, de restructurat, a fost restructurat sistemul public! In societatea cunoașterii nu este nevoie de educație; nici pe piața muncii de oameni sănătoși. Acesta pare mesajul. Cum altfel s-ar putea ca băncile să obțină profituri spectaculoase pe timp de criza?! In acest timp, zeci de mii de firme mici dau faliment si-si trimit angajații sa plece unde văd cu ochii; acasă, oricum, nu prea au motive să rămână…

32 comentarii la “Despre viitor, numai de bine…”

  • Bibliotecaru

    Nu ştiu de ce, dar, deşi toată lumea se pare că vede defectele unei Românii perfecte, nici unul dintre defecte nu dispare prin rezolvare.
    Până şi preşedintele vorbeşte, în faţa Parlamentului, despre faptul că România nu mai poate consuma mai mult decât produce şi, în acelaşi alineat, încheie prin nevoia de împrumut. Halucinant.

    Mi-aş dori ca în fiecare lună să citesc un raport prin care clasa politică să-mi spună ce probleme a rezolvat real şi complet în acea lună. Tot aud despre noi şi noi probleme, dar absolut nimic despre rezolvarea problemelor vechi.

  • Peter Gluck

    Adevarata maretie a Omului se vede din modul in care rezolva problemele
    absolut irezolvabile. De exemplu cum organizeaza o alianta de durata intre Varza, Capra, Lup si Vanator. Si, fiindca sunt feminist- la alianta
    participa si Scufita Rosie si Bunica dumneaei.
    Fiindca vorbesc serios- sunt probleme carora poti sa le supravietuiesti si nimic mai mult. Mijloacele pentru rezolvare NU exista si trebuie create in timp.

  • gabicretu

    @Ce ce va sugereaza acest articol un pesimism mai mare in privinta solutiilor decat celelalte!?
    1. Solutiile nu pot fi individuale ci doar colective; deci, trebuie sa reconstruim tesutul social subtiat
    2. Solutiile sunt radicale; restul este bandaj la picior de lemn
    3. Solutiile se construiesc in timp lung
    4. Nu putem scgimba lumea fara a ne schimba pe noi insine – felul in care ne raportam la ceilalti, la natura, la viata
    5. Schimbarile nu sunt succesive (intai noi, pe urma lumea) ci simultane; important este ca nu poti sa faci o lume buna cu oameni rai…

  • Bibliotecaru

    Ne tot apucăm să reparăm lucrurile înainte de a ne repara pe noi înşine. Noi avem nevoie să ne curăţim ca ţară, ca popor, şi abia apoi să încercăm „soluţii”.

  • gabicretu

    @Biblio,
    De acord. Doar că aici apare adevărat problemă; fiecare român (excepţiile sunt rare) se vede perfect; de schimbat, să se schimbe alţii…

  • N. Raducanu

    Articolul e impresionant din multe puncte de vedere, dar fraza cea mai izbitoare e urmatorea: “Nu cunosc in UE alt loc unde politicienii, analistii economici si chiar unii dintre cetateni sa astepte cu nerabdare ca oamenii sa fie dati afara cu sutele de mii.” Intr-adevar intr-un recent discurs al presedintelui Basescu in fata investorilor straini el a declarat cu satisfactie: “Va pot spune ca pana la 31.12.2010 vor mai parasi sistemul bugetar inca 26.000 salariati, astfel incat sa se atinga obiectivul de 70.000 reducere pe care si l-a asumat guvernul”. Romania e un fenomen rar, poate unic in UE : se arunca pe drumuri cu seninatate atatea persoane, fara ca nimeni din guvern sa prezinte simultan un program de reutilizare a acestui potential de forta de munca. Fiecare e lasat sa se descurce singur. Iar fenomenul din Romania are si un alt aspect: protestele celor vizati de aceasta politica sunt slabe, fara risc pentru mentinerea in post a celor ce au adoptat decizia. In acelasi timp in Germania ziarele titreaza cu litere mari:”Avem nevoie urgent de un milion de noi forte de munca calificate din strainatate!”.
    In schimb la noi se joaca prin asta nu numai soarta miilor de oameni loviti de reformele basesciene, care vor fi obligati sa rataceasca in tara in cautarea unui loc de munca sau chiar sa emigreze in strainatate, in conditiile pe care le stim. Starea de saracie si disperare va conduce la cresterea delicventei si a violentei sociale, a analfabetismului, a bolilor sociale. Iar cu o agricultura ineficienta si incapabila sa asigure alimentatia populatiei, fermierii vor migra si ei spre orase, formand slums-uri uriase, asa cum se intalnesc in numeroase tari la periferiile acumularilor urbane
    Atunci cand Basescu declara: “Am serioase îndoieli că Europa socială mai este o soluţie, iar o Românie socială neperformantă, economic este imposibilă. Până nu ne punem economia la punct şi să generăm venituri în bugetul de stat cu care să facem protecţie socială, trebuie să spunem românilor că acum nu putem face o Românie socială, până nu facem o Românie performantă”, el condamna milioane de romani la mizerie, ii obliga sa devina cetateni de categoria treia.
    Prin aceasta politica mai e insa pusa in joc si soarta partidelor politice. Nu e vorba numai de pericolul ca societatea romana, plina de ura fata de politica si politicieni, sa accepte, sau chiar sa doreasca un regim totalitar, bineinteles de extrema dreapta. Dar deja se constata in occident un fenomen nou, demn de ingrijorare: societatea civila ocolind partidele, doreste sa-si rezolve, uneori prin forta, numeroase probleme care o framanta. Iata in SUA cazul “Tea Party” care contesta nu numai guvernul Obama, ci in general politica dusa de toti politicienii, preocupati primordial de satisfacerea lobby-urilor marilor companii si prea putin de nevoile cetateanului. Iata in Franta, unde sub pretextul respingerii legii sporirii duratei de iesire la pensie, milioane de cetateni protesteaza impotriva masurilor luate in ultimii ani de reducere treptata a cuceririlor sociale obtinute in ultimul secol. Iata in Germania unde continua protestele vehemente atat in privinta depozitarii deseurilor nucleare, cat si in privinta construirii unei gari subterane costisitoare in or. Stuttgart, santierul obligand la taierea unor arbori centenari. Multe din aceste proteste sunt impulsive si sentimentale, fara un solid suport de analiza tehnica sau economica, ceeace insa nu le face mai putin viguroase, de contestare a sistemului, nu insa in totalitate, ci deocamdata pe probleme distincte si izolate. Si la noi unii vor sa prinda si sa foloseasca acest trend, alcatuind manifeste pentru crearea unei asa zise “Aliante pentru Romania curata”, organizatorii careia se erijeaza in aparatori ai interesului omului de jos, efectuand insa in culise o politica in favoarea celor deja la putere.

  • Bibliotecaru

    @ gabicretu
    Atunci eu sunt excepţia. Personal întotdeauna am încercat să mă schimb, să evoluez, să mă pun în concordanţă, în raport stabil cu realitatea şi înţelegerea ei. Poate de aceea astăzi filosofia mea este extrem de stabilă în faţa oricărei noutăţi informaţionale, tocmai pentru că am o uşurinţă în a contra-balansa informaţia cu argumentul.

    Eu cred că problema se împarte în două chestiuni la fel de dificile. Prima se referă la dificultatea de a identifica perfecţiunea (de fapt normalitatea), cea de a doua se referă la dificultatea de a atinge perfecţiunea (de fapt normalitatea). Dificultatea a treia, post factum, este de a menţine perfecţiunea (de fapt normalitatea).

  • gabicretu

    @RN, Ultima afirmaţie pune punctul pe i; nici protestul acceptat nu este cel autentic şi care ar putea schimba în profunzime lucrurile; doar cei care au aviz de la stăpânire pot acţiona.
    În timp ce partidele social democrate şi-au pierdut credibilitatea în a convinge oamenii ce bun este capitalismul, apar mişcări mai „trendy”, declarate a-politice… Nu e rău că apar; mă îndoiesc însă de credibilitatea purtătorilor lor de cuvânt; nu de alta, dar cu câţiva ani în urmă purtau campanii în sensul opus.
    De exemplu, Alina Mungiu. În ultimul timp o citesc; de multe ori cu plăcere; este o persoană inteligentă şi cultivată. Nu mă pot împiedica să văd însă cum îşi risipeşte calităţile autentice din lipsă de credinţe reală într-o idee; este un instrument inteligent în slujba stăpânirii (doar că stăpânii îşi schimbă interesele şi nu vor să risipească investiţia aşa că ceea ce apăra în 2007, astăzi critică…). Măcar de-ar fi vorba de maturizare; ni se întâmplă tuturor să ne mai modificăm poziţia.
    În rest, e trist. Nu cunosc nicio ţară din UE în care ministrul de finanţe (Vladescu, nu asta nou) să declare cu nonşalanţă că el este în primul rând om de afaceri şi doar în plan secund ministru… Cred că oriunde în lume a doua zi îşi dădea demisia; pentru că i se cerea; la noi…
    Aş vrea să fac mai mult decât să vorbesc dar nu ştiu de unde să încep şi, mai ales, cu cine să o fac.

  • Iceflame

    @ Gabi

    Pai, eu zic sa incepi cu partidul din care faci parte…

    Uite, B

  • Iceflame

    Biblio a inceput ceva pe blogul lui.

    E o abordare onesta, deschisa si deosebit de instructiva pentru cine vrea cu adevarat sa schimbe ceva.

  • gabicretu

    @Iceflame,
    Pai nu ma chinui cu partidul de atata vreme… Succesele (mici, mici) ma mai tin pe picioare. Esecurile ma innebunesc. Uite acum…

  • Iceflame

    @ Gabi

    Im pare rau, iarasi am patit pozna cu postatul fara sa vreau…
    Se intampla sa ating spatiul de la laptop care tine loc de mouse si asta inseamna „ok”…
    Ceea ce voiam sa spun cu „uite B” am continuat in postarea urmatoare, era vorba despre blogul Bibliotecarului, mai precis despre – http://bibliotecarul.blogspot.com/2010/11/8-am-nevoie-de-10-milioane-de-romani.html

    Cat despre PSD, poate ca ar fi bine sa ai o discutie „fara menajamente” cu greii partidului, daca ei vor intelege, bine, daca nu iarasi bine, traim intr-o tara unde se pot oricand infiinta noi partide…

    Sau, iesi si spune ce te doare, s-o mai gasi vreun ziarist neinregimentat prin tara asta…

    Am tot asteptat articolul referitor la partid pe blog, dar, pana acum, nimica-nimicuta…

  • N. Raducanu

    In legatura cu d-na A. Mungiu si Alianta sa, iata ce lamuriri gasesc pe net:

    Vineri, 12 noiembrie, ora 11:30, la sediul GDS din Calea Victoriei nr. 120

    Societatea Academică din România lansează un nou proiect – Alianţa pentru o Românie Curată (ARC), finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe (CEE Trust).

    The Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe is an independent public charity incorporated under the laws of the United States of America. Our goal is to promote the development of civil societies in Bulgaria, the Czech Republic, Hungary, Poland, Romania, Slovakia and Slovenia by supporting civil society organizations to gain greater effectiveness and stability. On our Web site you will find information about our programs and procedures, the projects we have supported and a variety of news, opportunities, events, and issues related to the civil societies in the region

    Iar eu care credeam, naiv, ca Romania va fi curatita pe baza de entuziasm neprecupetit sau macar cu fondurile unor romani dezinteresati…

  • gabicretu

    @RN,
    Se vede că au dreptate cei care cred că ne-am adunat pe blog toţi cei care mai credem în utopii…URA! Să trăim până la adânci bătrâneţi, că suntem specie pe cale de dispariţie.
    Ce importanţă are ce spun eu cu toată credinţa (gratis şi asumându-mi riscurile); sau dv., Biblio… Daca nu avem viză de la (o) stăpânire nu ne dă la televizor sau publică în ediţii nenumărate; dacă nu ne dă la televizor, nu aud mulţi oameni; dacă nu aud, efectul e mic şi se pierde; în plus, probabilitatea de ajunge mesajul la cei care l-ar împărtăşi este mică; ca să prindă trebuie repetat de cel puţin şapte ori, zic psihologii.
    Asta nu demobilizează de tot dar puţin, tot demobilizează…

  • Bibliotecaru

    @ gabicretu

    M-aş bucura să ştiu că aţi vizionat filmul pe care l-am pus pe http://bibliotecarul.blogspot.com/2010/11/8-am-nevoie-de-10-milioane-de-romani.html

    Soluţia trebuie trecută de la „viză de la (o) stăpânire nu ne dă la televizor sau publică în ediţii nenumărate” la democraţie, la puterea voinţei publice a poporului, exact aşa cum se prevede în Constituţia României.

    ARTICOLUL 2 – Suveranitatea
    (1) Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.
    (2) Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu.

    ARTICOLUL 8 – Pluralismul si partidele politice
    (1) Pluralismul in societatea romaneasca este o conditie si o garantie a democratiei constitutionale.
    (2) Partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea in conditiile legii. Ele contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor, respectand suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei.

    Constituţia este foarte clară. Ea nu dă voie politicii să-şi exprime, prin activitatea sa, voinţa proprie şi propriul interes. Constituţia afirmă, iar şi iar, că voinţa politică este a poporului român. Nu spune că pluralismul înseamnă mai multe partide politice şi nici că este asigurat de existenţa mai multor partide politice, pluralismul se referă la mai multe păreri… dar părerile sunt ale poporului şi nu ale politicii. Partidele politice nu trebuie să cristalizeze şi să impună voinţa unui lider politic sau a unor lideri politici, partidele politice trebuie să susţină pluralismul părerilor politice ale populaţiei.

    ARTICOLUL 57 – Exercitarea drepturilor si a libertatilor
    Cetatenii romani, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti.

    Politicienii tocmai asta fac, îşi exercită rolul social ÎNCĂLCÂND DREPTURILE ŞI LIBERTĂŢILE CETĂŢENILOR care nu sunt în poziţia de a ocupa un punct de forţă. Exact asta spuneţi mai sus prin „Daca nu avem viză de la (o) stăpânire nu ne dă la televizor sau publică în ediţii nenumărate; dacă nu ne dă la televizor, nu aud mulţi oameni; dacă nu aud, efectul e mic şi se pierde”.

    Puterea trebuie luată de la liderul de partid, de la domnii Băsescu şi Boc şi toţi ceilalţi, de la cei ce intră în TOP 300 milionari… şi redată, conform principiilor democratice, poporului.

    Mesajul meu este simplu, nimeni nu ar trebui să caute o putere personală pe care să o exercite în nume propriu şi prin/pentru amicii lui, putere personală pe care să o exercite asupra celorlalţi conaţionali. Toată lumea ar trebui să caute exprimarea puterii poporului suveran. Nu vreau să mă intereseze cine ocupă nu ştiu ce post în structura statului român, vreau însă siguranţa că toţi cetăţenii care ocupă locuri în organigrama statului român nu-şi îndeplinesc funcţia în nume propriu, ci execută voinţa politică a poporului.

    Este o schimbare radicală a înţelegerii constituţionale, a normalităţii funcţionale a societăţii româneşti, aşa cum este ea definită de Constituţia în vigoare.

    „Stăpânirea” nu trebuie întrebată, „stăpânirii” nu i se cere aprobarea, conducerea reprezentativă a românilor trebuie să execute fidel interesul naţional deţinut, nu de către Preşedinţie, nu de către Guvern, nu de către Parlament, nu de Curtea Constituţională, nu de Judecători… ci doar de Poporul Român. Politicienii ar trebui să înveţe că nu suntem nişte animăluţe închise în închisoarea graniţelor sau a globului pământesc cu care domniile lor să-şi testeze teoriile politice. Democraţia mută funcţionarii statului în poziţia de angajaţi ai poporului şi nu de şefi ai poporului.

    Eu cred că poporul român ar trebui să predea aceste materii relative la democraţie doamnelor şi domnilor care se joacă de-a politica, în acest moment. Dacă politicienii nu vor să înţeleagă, dacă nu le convine să înţeleagă, că trebuie să renunţe la exercitarea abuzivă a puterii statului, în nume şi interes propriu, Poporul ar trebui să-i oblige să renunţe, votând, pur şi simplu, non-membrii de partid care acceptă statutul de angajat al poporului şi nu tânjesc după acapararea puterii. 10 milioane de români cu drept de vot ar putea face acest lucru. De ei am nevoie. Nu mă interesează cu ce partid ţine fiecare, nu mă interesează nici ce părere au despre legea educaţiei, despre legea salarizării, despre sistemul de pensii… cât timp au o părere şi doresc să o impune actualei clase politice. Am nevoie de 10 milioane de români cu voinţă politică şi păreri. Aceşti oameni pot fi patrioţii primul început cu adevărat democratic al României.

  • gabicretu

    @Biblio,
    În general, mă uit pe blog. Când am timp, mă uit şi la filme. Cel moldovean a fost mortal; il recomandand cu caldura.
    Filmele despre conspitatii nu mă încântă, mai ales cand spun lucruri evidente. În filmul recomandat nu-mi place deloc punctul de vedere din care se face relatarea. În rest, multe lucruri adevărate. Concluzia!?

  • Bibliotecaru

    @ gabicretu
    Nu pentru conspiraţie, Noua Ordine Mondială, Guvernul guvernelor sau a posibilităţii ca România să fie deja, de multă vreme, intrată pe acest drum al deservirii unui grup ascuns al oligarhiei mondiale… l-am postat, asta este ceva secundar. Ceea ce am dorit să vadă fiecare acolo este raportarea cetăţeanului la cel care îl conduce.
    Deşi cetăţeanul ar trebui să fie deservit de stat, doar acesta este rostul declarat al statului, se ajunge ca statul să fie deservit de cetăţean. De ce?…
    Va urmă, în curând sper, o altă postare, cu un alt film, care va atinge esenţial motivul pentru care oamenii doresc să fie conduşi de o structură a statului şi nu să fie deserviţi de stat.

  • gabicretu

    @Biblio,
    De acord!
    Din păcate, noi românii, de mai multe epoci (adică de când s-a inventat democraţia) dăm impresia că vrem să fim conduşi, nu reprezentaţi.

  • Bibliotecaru

    @ gabicretu

    În politica de astăzi, printre marii şi mulţii executanţi ai voinţei liderilor politici, sunt unii oameni politici mai speciali, care au raţiune politică, au viziune, au substanţă a înţelegerii superioare…

    Dacă aceşti oameni, care pot şi sunt dispuşi să facă o politică adevărată, s-ar alia comportamental, eu sunt convins că publicul le-ar acorda voturile şi i-ar propulsa în fruntea statului. În foarte scurt timp am avea o răsturnare în concepţia partidelor politice şi reforma s-ar face natural.

    Din păcate văd o lipsă de curaj, o plecăciune în faţa liderului formal sau informal, sau o retragere într-un colţ de umbră, o toleranţă faţă de interesele de grup, faţă de interesele comerciale şi oligarhice… Şi plecăciunea nu produce schimbarea, o blochează, îi schimbă destinaţia.

    Cât de înapoiat să fie considerat acest popor ca cineva să prezinte reforma statului ca o banală tăiere de o cameră parlamentară, ceea ce înseamnă mai puţini parlamentari şi mai puţine cheltuieli?

  • gabicretu

    @Biblio,
    Mă bucură optimismul. Este nevoie de el. Ştii însă care a fost scorul la votul pentru preşedinta OFSD?! Îţi spun eu – 634 la 1. Auzi!? 634-1. „Eroismul” meu a constat în unicitate. Nimeni nu a mai îndrăznit să ridice mâna şi să schimbe un lucru minor… Si era vorba de femei; care nu prea au ce pierde.

  • Bibliotecaru

    @ gabicretu

    Asta pentru că aşteptaţi schimbarea spre normalitate din partea celor care fie nu cunosc care este normalitatea, fie conservă anormalitatea. Atuul normalităţii nu este voinţa partidelor, ci voinţa poporului în favoarea căruia normalitatea lucrează.

    Mai ţineţi minte MATRIX? Poporul trebuie debranşat de la reţeaua de vise pentru a deveni persoane adevărate, reale. Românii au 99% din cunoştinţe căpătate pe canale de informare oficială, adică şcoală, mass-media, societatea imediată, mămica şi tăticul… Câţi dintre noi am verificat cu adevărat dacă pământul este rotund, dar ştim acest lucru ca un adevăr irefutabil pentru că cineva ne-a spus că cineva a verificat şi aşa este. Cineva a verificat că pe Lună nu e viaţă, cineva ne-a spus că americanii au păşit pe Lună, cineva ne-a spus că avem nevoie de ministerul de finanţe şi Banca Naţională, cineva ne-a spus că încălcarea legii va conduce la pedepsirea de către justiţie, cineva ne-a spus că există un interes naţional şi că cineva deţine înţelesul interesului naţional şi că nu eşti patriot (adică este „de ruşine”) dacă nu lupţi pentru interesul naţional deţinut de cineva, cineva ne-a spus că suntem obligaţi să plătim taxe, să scoatem un certificat de naştere, de căsătorie, să avem card de identitate şi licenţă de conducere autoturisme, diplome, un ţel în viaţă, un loc de muncă, că trebuie să facem bani, că trebuie să cheltuim, că trebuie să avem şi noi ce vedem că are altul, că iodul în sare deşteaptă, că florura din pasta de dinţi face dinţii mai rezistenţi, că minciuna are picioare scurte, că dreptatea învinge şi Făt-Frumos rămâne cu Ileana Cosânzeana… şi câte şi mai câte…

    Normalitatea se traduce prin faptul că poporul nu mai trebuie să creadă pe cuvânt pe nimeni, că trebuie să verifice tot ce i se spune, măcar din cât mai multe surse. Normalitatea se traduce prin faptul că interesul naţional nu mai este „în mâna” şi „la mâna” nimănui altcineva decât poporul român.

    Eu nu am primit în viaţa mea nici un vot, de nicăieri, sunt un nimeni. Dar asta nu mă opreşte să cred în normalitate.

  • Iceflame

    @ Gabi

    „Din păcate văd o lipsă de curaj, o plecăciune în faţa liderului formal sau informal, sau o retragere într-un colţ de umbră, o toleranţă faţă de interesele de grup, faţă de interesele comerciale şi oligarhice… Şi plecăciunea nu produce schimbarea, o blochează, îi schimbă destinaţia”

    Am citat din ceea ce spunea Bibliotecarul in comentariul sau, un pic mai sus…

    Bineinteles ca domnia-sa vorbea la modul general.

    Eu voi merge insa ceva mai departe si te voi ruga sa ne spui daca, prin atitudine si comportament politic, te regasesti in vreun fel in cele spuse de Bibliotecar.

    634 – 1. E atat de simplu de explicat acest rezultat…
    Acel unu impotriva, e de rasul curcilor prin stridenta sa inofensiva…

  • Iceflame

    @ N.Raducanu

    Aveti dreptate. Pute de atata entuziasm si bune intentii la A.R.C.

    Nu stiu ce cauta Tolontan acolo, insa de doamna aceea care ne promite DREPTATE si ADEVAR la mai toate alegerile, m-am cam plictisit…

    Oare fratele ei, regizorul Cristi Mungiu, de ce nu i-o fi spunand cat de ridicola e?
    El, ca regizor de film, nu se poate sa nu fi observat…

  • gabicretu

    @Iceflame,
    Mă simt doar „de râsul curcilor” din cauza „stridenţei inofensive”. Cu plecăciunile stau cam rău, faţă de orice putere, pământească sau nu…
    Alina Mungiu nu este ridicolă; în schimb, are aceeaşi problemă de credibilitate pe care o au şi partidele din cauza prea îndelungatei activităţi „civice”; poate are doar un mic avantaj ca persoană; dar atât…

  • Iceflame

    @ Gabi

    In legatura cu Alina Mungiu, fiecare cu parerea lui.
    Pentru mine, reactia ei la candidatura Elenei Basescu nu ajunge pentru a spala raul facut prin sprijinirea tatalui acesteia, si, mai ales, modul „civic” in care acest sprijin s-a materializat…
    In ochii mei, actualul demers al domniei-sale numit pompos astazi Alianta pentru o Romania Curata, este, cumva, asemanator cu actiunea lui Cristian Preda in problema portocalie:

    acesta din urma vrea sa reformeze si sa modernizeze PD-L, fara a se intreba insa, la modul serios, ce e de modernizat sau reformat acolo.

    Ce sa reformeze? Ce sa modernizeze?

    Hotia cvasi-generalizata? Asta nu se reformeza sau modernizeaza, se combate si elimina!!!

    Daca ar vorbi de lucruri concrete, daca ar veni cu exemple clare si cuantificabile, daca ar atinge puncte cu potential real de actiune, chestii care CHIAR PUN IN PERICOL SIGURANTA NATIONALA, atunci da, l-as crede pe domnul Preda.
    Asa insa, dumnealui vine cu generalitati, cu concepte si fenomene, etc, etc, barbologia obisnuita…

    Nu!!!

    Multumim frumos domnule Preda, reformati dumneavoastra ce doriti si modernizati orice, nu insa hotia si jaful la care asista neputinciosul popor roman si de care incercati cu atata disperare sa va delimitati pentru a nu fi linsat pe strada de fomistii disperati, de romanii obisnuiti adica…
    Daca doriti intr-adevar sa va delimitati de ceea ce se intampla in PD-L, una singura este solutia: DEMISIA DIN ACEST PARTID SI DIN POZITIA DE EUROPARLAMENTAR!!!
    Doar astfel ma veti putea convinge.

    Pe de alta parte, doamna Mungiu vine (din nou!) la jumatatea guvernarii si face maaaaare zgomot in perspectiva influentarii urmatoarelor alegeri, ca asta e de fapt obiectivul celor de acolo: sa se erijeze in cavaleri sau amazoane pe cai albi in sprijinul dreptatii si justitiei…
    Mai moale doamna Mungiu, mai moale ca pute-al dracului de tare facatura dumneavoastra asa zis civica si justitiara!

    De fapt Gabi, eu cred ca majoritatea ONG-rilor din Romania sunt anexe ale unor partide (exceptiile sunt rare) sindicatele cam la fel, de presa nu mai vorbesc…
    De aceea nu avem societate civila activa, responsabila si eficienta, pentru ca aceste domenii ale manifestarii publice au fost acaparate de falange ale mafiei politico-economice si sunt atent dirijate in functie de interesele diversilor „coordonatori” din umbra.

    Cum se spune in popor, de aia n-are ursul coada si de aia avem coruptie fara corupti si mafie fara mafioti.

    Poate ca ai dreptate, atunci cand am spus ca doamna Mungiu este ridicola, am fost prea bland.
    Promit sa nu mai fiu.

    Sa stii ca hotul, ticalosul, imbecilul,tot hot, tot ticalos si tot imbecil e, cu sau fara titluri universitare, romanesti sau straine…

  • Iceflame

    @ Gabi

    „Acel unu impotriva, e de rasul curcilor prin stridenta sa inofensiva…

    Poate ca nu este aceasta cea mai fericita formula pentru a exprima o idee anume, pot insa veni cu unele completari.

    Cand am folosit termenul „strident” m-am gandit la ceva care sare in ochi…
    In cazul termenului „inofensiv” m-am gandit la discursul rostit de tine la Conferinta Nationala si la acel 1 (un) vot impotriva la desemnarea presedintei.

    Pentru mine, acel discurs nu a fost nimic altceva decat o mostra (stralucita e adevarat) de …jumatate de masura.
    Se informeaza, se critica, se aduc argumente.
    Ce se critica insa? Fenomenele negative, tendintele, indicatiile, sugestiile mai mult sau mai putin explicite dar niciodata exemplificate cu autori care ar purta vreun nume.
    Mesajul discursului critic se opreste exact aici, la jumatate; criticam totul, dar, se are grija de a nu se indica vreun vinovat.
    In partea a doua a discursului, lucrurile iau o turnura militantista, cu accent pe stanga politica si pe feminism.
    Din nou FENOMENELE negative aflate pe acest palier sunt infierate (ceea ce nu este deloc rau tinand cont ca era vorba despre un partid de stanga si despre o luptatoare pe baricada feminista) iar femeile sunt indemnate sa „indrazneasca” sa „spuna” si sa „denunte”.
    Ce? Pai, din nou …FENOMENE.

    Stii cum numesc eu asta Gabi?

    Nu stiu daca termenul are sau nu acceptul „elitistilor”, al celor care isi inchipuie ca „diplomele de la şcoli cu moţ si vorbitul pe păsăreşte” pot tine vreodata loc de comunicare sincera si onesta, dar asta pe limba mea de om cu doar 12 clase, se numeste, ca si in cazul actiunilor domnului Preda, B.A.R.B.O.L.O.G.I.E…

    Daca vrei cu adevarat ca la urmatoarele alegeri rezultatul sa fie altul decat 634 – 1, va trebui sa incerci un altfel de discurs, o altfel de abordare, si, ca orice politician care se respecta, sa faci un lobby puternic unor idei sau persoane INAINTE de a urca la tribuna.

    Din aceste motive te-am intrebat daca ceea ce spunea Bibliotecarul in comentariul citat intr-unul din comentariile mele anterioare, se aplica si in privinta ta.

  • gabicretu

    @Halt! Uite cum se trădează Iceflame că nu este altceva decât românul tipic. Nu are grijă să denunţe lipsa de coloană vertebrală şi prostia, erorile şi hoţia. Atacă pe cei care mai fac ceva că nu fac totul. Halal… Exact pentru acest motiv cei care mai au şi capacitatea şi voinţa de a mişca lucrurile, renunţă. Pentru ce!? Pentru cine!? Ţîi vine să-ţi iei câmpii.

  • Iceflame

    @ Gabi

    A zis cineva ca as fi altceva decat un roman tipic?
    Buna dimineata Gabi, bine ai venit in lumea unde romanii chiar sunt romani, cu tot tipicul de rigoare…
    Uite, ca sa iti mai treaca din suparare, iti voi spune si ca jumatatea de masura folosita in discursul tau (nu numai in cazul celui de la Conferinta Nationala ci in general) jumatatea de masura utilizata deci, este cea buna. Atentie insa, asta nu inseamna ca poti continua asa…
    Chiar daca as vrea sa te numesc politiciana tipica, nu pot, pentru ca nu esti asa. Esti atipica, in sensul pozitiv, insa, abia jumatatea care va sa vina te va face sa fii si de succes.
    Cand spun „de succes” nu ma gandesc la succesul tau personal ci la mai binele nostru, al romanilor tipici si, de multe ori, de cele mai multe ori, atat de enervanti!!!

  • gabicretu

    @Iceflame,
    Nu m-am supărat; doar că vorbeşti fără să ştii.
    La conferinţa cu pricina, după ce au luat cuvântul toţi bărbaţii invitaţi, înainte de a se prezenta raportul, de a se dezbate ceva, a se face propuneri, preşedintele partidului (bărbat) a propus să votăm deschis preşedinta şi secretara generală, că nu există alţi candidaţi…
    Eu ridic mâna pentru procedură; nu apuc să spun ce am de spus că acelaşi anunţă şi rezultatul. Nici nu ştiu dacă votul meu împotrivă era la procedură sau la candidată; până am apucat să ridic şi să cobor braţul s-au petrecut toate.
    Am solicitat cuvântul; mi s-a dat; penultima; în acest timp, cât au vorbit spunând sau nu ceva colegele, am stat pe scenă cu foaia în mână; începutul discursului are un sens… Am vorbit cât am mai apucat şi am câştigat cele 371 de voturi insuficiente pentru a fi vicepreşedintă (sic!)

    Atmosfera a fost atât de tensionată încât singurul lucru în plus era să-mi dau foc; doar că atunci ar fi spus că au dreptate unii, nu spui cine,care au lansat ideea că sunt nebună pentru a submina o poziţie care începea să fie coerentă şi cu destui adepţi. Un om sănătos nu ar spune aşa ceva. Ar tăcea chitic, ar adula şeful şi şi-ar apăra scaunul…
    În al doilea rând, uiţi că eu sunt acum doar un simplu cetăţean, ca tine sau ca cine vrei: Nu am nicun instrument de influenţă (altul decât barbologia). PERSONAL, SUNT DISPUSĂ SĂ FAC ŞI O REVOLUŢIE. Dar de una singură!?

  • Iceflame

    @ Gabi

    Pupitrul Conferintei Nationale, cu microfon si tot tacamul aferent, chiar daca in penultima pozitie pe lista vorbitoarelor, e un important instrument de influenta, directa, legala, constitutionala!
    Coroborat cu ceeea ce stii, cu ceea ce poti si cu ceea ce iti doresti, constituie un potential de influenta mult mai mare decat cel al unui „simplu cetatean”.
    Daca presedintele partidului, indiferent cum se numeste el si ce varsta are, a reusit sa influenteze rezultatul alegerilor de o maniera decisiva (ca asta se intelege din ceea ce ai spus mai sus), atunci, tu, ca vorbitor, trebuia sa punctezi clar acest lucru si sa il combati, sa te opui si sa ceri raspicat respectarea regulilor.
    Sa iti dai foc nu e in nici un caz o solutie, sa le spui insa tuturor si verde in fata ceea ce crezi, ESTE!

    Daca as fi fost in locul tau, as fi inceput cam asa;

    Domnule presedinte, cu tot respectul cuvenit functiei pe care o detineti in acest moment, va anunt ca va aflati la CONFERINTA NATIONALA A ORGANIZATIEI DE FEMEI din PSD! Este vorba despre o organizatie care are problemele sale specifice si, chiar daca timbrul vocii dumneavoastra va permite sa vorbiti in acest cadru, nimic pe lumea asta nu va da voie sa influentati in vreun fel, prin artificii procedurale sau actiuni indirecte rezultatele alergerilor care vor urma.
    Dupa aceea, ar fi trebuit sa vina restul, ce te doare adica.

    Oh, a sunat ceasul si trebuie sa ma trezesc din vis…

  • gabicretu

    @Iceflame, trezeşte-te în România!
    În secunda următoare alegerii (singurul scop urmărit) liderii au părăsit sala; au dispărut. Toate intervenţiile, nu doar cea a subsemnatei, au fost adresate sfântului duh. Ceea ce am spus în introducerea intervenţiei mele era suficient pentru sală; toate ştiau ce se întâmplase… Încheiem această discuţie!? Nu duce nicăieri… Oricum, asemenea reuniuni sunt ritualuri, nu cadre de decizie propriu-zisă…

  • Iceflame

    @ Gabi

    Ok, incheiem discutia. Am totusi sentimentul ca e bine ca niste lucruri au fost spuse.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *