Universitatea, cum ar trebui sa fie…
Pentru ca tot vorbim despre ce nu este scoala noastra, va recomand un articol despre ceea ce unii cred ca ar trebui sa fie Universitatea; il puteti citi in Dilema veche.
- Cine sunt
- Activitatea politică
- Cărțile mele
- Democrație virtuală
- Discursul lui Foucault
- Discursul lui Foucault – prefata
- Equity versus Efficiency
- Femei din toate limbile, uniți-vă!
- Femeile si politica la romani
- Femeile sunt de vină
- Uși deschise pentru femei în politica românească
- Urasc „realismul” politic
- Reinventarea Stângii
- Forța politică a femeilor
- Recenzii
- Contact
gabicretu
Va mai recomand unul.Autohton!
http://istodor.catavencu.ro/2010/05/31/inspaimintatorul-invatamint-de-azi-text-scris-de-profesorul-dan-ungureanu/
Bibliotecaru
Nu sunt convins, nici de unul şi nici de altul…Şi domnul Funeriu părea o soluţie cultă acum un an.
gabicretu
@Biblio,
Dar de cand solutiile „culte” sunt cele salvatoare!?
Funeriu este un argument foarte bun pentru tema pe care tot o reiau – societatea este un obiect de cunoastere de sine statator; ca si omul. Cineva poate fi un bun chimist; sa traiasca si sa faca cercetare in domeniu. In caz contrar, avem un cercetator bun in minus si un ministru prost in plus…
Bibliotecaru
Nu m-aţi înţeles, nu mă refeream la cultura domnului Funeriu… spuneam „soluţie cultă”. Domnul Funeriu este produsul unui sistem spre care vorbim cu admiraţie, Japonia. Pentru noi japonezii sunt oamenii care se sinucid pentru că nu pot mări salariile angajaţilor, care îşi cer scuze că trenurile au avut câteva secunde întârziere, care au dus o ţară plină de pietre pe culmea tehnicii, fără să piardă însă cultura samurailor. Mă aşteptam ca domnul Funeriu să răstoarne din rădăcini sistemul de educaţie pentru a aduce un aer nou. Până la urmă s-a fâsâit şi fâsâiala.
Este incredibil cum reforma în orice domeniu se traduce, aproape exclusiv, în salarii şi înlocuirea unor persoane cu alte persoane… restul sunt lucruri minore.
Personal m-am cam săturat… Cred că până la urmă singura soluţie este educaţia particulară, cât se poate de mult generalizată, şi o educaţie de stat mult mai restrânsă în care examenele de admitere sunt extrem de serioase şi, pe de altă parte, profesorii să fie exigenţi şi nota de trecere să se câştige cu multă muncă.
Ileana
Biblio ,
Zic şi eu că una este soluţia salvării individuale, într-un sens vag, şi alta este sistemul de învăţămînt particular.Cred că glumiţi, cam în genul „dacă nu este pîine,mîncaţi cozonac!”Parcă sistemul particular nu presupune profesori ,metode ,exigenţă ,temeinicie …
De unde o apuci ,ţesătura învăţămîntului românesc se destramă.Nu-i nimic de făcut decît să readucem examenele ,cum spuneţi ,dar înainea examenelor să structurăm programa.Dar înaintea programei, să stabilim direcţiile prioritare pe care îl vedem pe om dezvoltîndu-se .
Să dăm întîietate disciplinelor umaniste ,atit la nivel înalt ,pentru a pregati oameni cu o cultură vastă ,cît şi la nivel comun ,pentru a sensibiliza pe oricare tînăr.
Să facem un învăţămînt bazat, pînă la detaliu ,pe calitate,anume,pe calitatea spaţiului ,a timpului ,a mijloacelor materiale şi spirituale.Să nu tot smulgem firul din pămînt ,ca să vedem dacă a prins rădăcină!
Profesorii să aibă în grijă puţini elevi ,pentru ca nu cumva să crească în şcoli, prin neglijenţa maturilor ,un duh al dezordinii ,al sărăciei intelectuale.
Ce să mai lungim vorba … Trebuie mutat accentul de pe caracterul instituţional pe acela spiritual al educaţiei ,dar pentru asta ar trebui să ne viziteze un mare învăţător, iar noi să-l recunoaştem. El să ţină prima lecţie ,iar noi să fim primii elevi.
gabicretu
@Biblio,
Nu este prea simplu să spunem că în particular am fi buni dar în general suntem proşti!?
Ileana are mult mai multă dreptate; bineînţeles, până ce lasă să se înţeleagă că trebuie să vină un salvator… Şi dacă nu vine!?
Bibliotecaru
@ Ileana
Vă amintiţi cum de au început brusc să înflorească universităţile particulare?
1. La Universităţile de stat se dădea un concurs serios în care se intra greu
2. La stat facultatea era grea
3. Diploma de învăţământ superior reprezenta accesul la un alt nivel social
După revoluţie aceste trei puncte au produs o dezvoltare puternică e universităţilor particulare care au căpătat o tradiţie deşi cele trei puncte nu mai sunt chiar atât de actualitate. Fie că era vorba despre o facultate de teatru care la stat avea numai 7 locuri, fie că era vorba despre ASE, unde erau multe locuri dar şi extrem de mulţi căzuţi… o universitate particulară devenise necesară…
Aceleaşi lucruri pot transfera natural spre unităţile de învăţământ particular o mare parte a elevilor, fiind totodată o supapă pentru Bugetul de Stat. Iată că, în numele autonomiei universitare, Universităţile de stat micşorează din ce în ce locurile fără plată şi le măresc pe cele cu plată pentru a câştiga bani. Chiar şi acest tip de auto-finanţare poate fi o soluţie.
Este un lucru „frumos”? Categoric nu, dar este o soluţie de supravieţuire care ar aduce un plus de salariu profesorilor (şi la cei de „la stat” şi la cei de la „privat”).
Revenind la programă… Încă înainte de programă trebuie să ne gândim ce fel de absolvent se doreşte pentru România. Avem nevoie de un absolvent specialist, avem nevoie de un absolvent cu o meserie, avem nevoie de un absolvent cu o cultură generală solidă, avem nevoie de un absolvent cu o pregătire politică… Arhetipul absolventului conduce la programă şi programa la organizarea educaţiei…
Părerea mea.
Bibliotecaru
@ gabicretu
Este absolut evident că în particular suntem mai buni decât în general.
Din gură vă fac o reformă a educaţiei de nu se vede om cu persoană, dacă m-ar pune cineva ministrul educaţiei, probabil că abia aş învăţa unde este biroul şi grupul sanitar…
Asta nu pentru că eu nu aş avea un concept structurat asupra ce trebuie să fac ci pentru că administrarea unui minister este mult mai greu decât ne închipuim noi. Trebuie să ştii să faci reforme şi când profesorii sunt în stradă şi cer măriri de salarii sau nemicşorarea salariilor. De aceea cred că dimensiunea administrativă trebui despărţită de dimensiunea funcţională. Adică cel care stabileşte programa nu ar trebui să aibă problema salariilor şi nici a schimbării ministrului.
ileana
Era o metafora ,din care ar fi trebuit sa se inteleaga ca avem nevoie de schimbare radicala :
1)O reforma in media ,cu legislatie care incurajeaza rolul educativ al presei;
2)Punerea in lumina a personalitatilor creatoare din toate domeniile .
3)Si celelalte legate de familie
4)…si de scoala.
Bibliotecaru
@ ileana
Nu ştiu dacă este nevoie să stabilim prin lege rolul educativ al presei, este îndeajuns să avem presă cu rol educativ.
Francezii au inventat comics-urile cu rol educativ, dacă vă aduceţi aminte de revistele PIF sau Tarzan sau Rahan… Chiar şi noi am avut revista Cutezătorii (eu o citeam cu religiozitate când eram copil) şi era plină de chestiuni educative legate de ştiinţă, de cluburi şcolare, de chestiuni de cultură generală… pe care nu numai că le acceptam, dar chiar le doream, le urmăream, începând de la „ştiaţi că” şi până la schema sirenei waw-waw…
Poate că astăzi astfel de reviste nu ar mai avea o valoare comercială adecvată, dar pot fi realizate în ediţie online… Sunt convins că ar avea un trafic foarte mare şi ar câştiga suficient din reclamă. Numai că nu există nimeni care să facă o astfel de iniţiativă.
Impunerea personalităţilor creatoare ca piloni ai societăţii româneşti cade, cred eu, în sarcina televiziunii naţionale… ceea ce cred că şi face.
goe
Critica la care faceti referire este un exercitiu mental fara nici o legatura cu invatamantul romanesc. Noi daca o tinem tot asa o sa ajungem ca in filmul ala, „Idiocracy”. Nici macar nu sunt de acord cu critica din articol, cel mai stupid fiind punctul 3, probabil si cel mai interesant pentru semidocti: hai sa sarim peste „gata-facutul” disciplinei si sa trecem direct la speculatiile de ultima ora, eventual sa tinem cursul pe o terasa la o bere ca e mai boem. Hai sa producem savanti care nu stiu nici tabla inmultirii, ca e plictisitoare tabla inmultirii si n-are nimic umanist in ea. Hai sa nu mai publicam nimic. Cum acest profesor n-a publicat mai nimic (am cautat), probabil se simte frustrat si se justifica.
Cautati solutii gresite la probleme pe care nu le avem. Problema noastra e ca invatamantul superior romanesc a depasit orice limita a prostitutiei morale. Eu cunosc o persoana care a terminat stiinte economice si nu a fost nici o zi la scoala. Nici macar o zi. La examene platea pe altii sa mearga sa copieze in locul lui. Acum lucreaza la o banca. Cunosc alta persoana care isi trimitea examenele (copiate de obicei de nevasta-sa, nici macar de el) prin Posta Romana (in acelasi oras). Studii MBA, cica. Cu studiile astea la subrat a ajuns un mic sef la o multinationala. Spuneati ca producem papagali? Ar fi bine! Producem analfabeti cu diplome. Nu mai stiu cati studenti are acum Romania, dar in 2006 erau peste 620000. Acum sunt mai multi in mod sigur, numai Spiru Haret are peste 300000. Vi se par normale cifrele astea?
Peste cativa ani, cand asta va fi tot ce se va putea gasi pe piata muncii in Romania, va fi jale. Si nu dati vina pe capitalism, ca va dau imediat exemplul capitalismului salbatic american, in care scoala e scoala si nu bataie de joc ca la noi.
gigi
loooools,
Domnilor,
Sunteti ridicoli ! Nu toti da’ aproape.
Pai invatamantu’ romanesc este 100% pe masura societatii politice si/sau civile .
Ce atatea speculatii esterile? Va lalaiti aici cu argumente ridicole.
Atat timp cat organele legislative isi bat joc de atributiile constitutionale iar legea vulgara este luata in batjocura permenenta ce se poate astepta / dori de la clasa politica ? Tara de idioti manelisti.
Sunteti patetici. De stanga sau dreapta sau de nici una.
Ileana
gigi,
Cu înjurături fără direcţie ,credeţi că întăriţi binele?
Eu cred că aduceţi un dram în plus de nenorocire ,numindu-i pe cei care trăiesc în ţara asta „idioţi manelişti”! Batjocura nu este un argument ,fie acela şi ridicol.
gigi
@ Dna Ileana
Pardon dar nu este nici un fel de batjocura. Poate va vine greu sa credeți dar sunt foarte foarte amarat de (si pentru) halul in care a ajuns România. Deci NU este batjocura ci FURIE !!!!!!
Batjocura vine din partea clasei politice. Lucru pe care domniile voastre nu vor sa-l admita fara sa plateasca tribut stangii, dreptei etc.
Si cea mai mare problema este ca „suporterii” fiecarui partid sunt convinsi ca alesii sai vor fura mai putin decat alesii opozitiei(sau alesii altor partide) In momentul in care alegatorii, contribuabilii , manelistii , hotii de diplome,functii si salarii etc ( clar este ca toti astia sunt o singura categorie de fapt) vor realiza ca dezastrul este total si irevocabil vor cauta vinovati (vinovatii) Aici intervine GENETICA ( de fapt si pana aici a intervenit)deci memoria gnomului romanesc .
Dar asta este un lucru mult mai complicat .
Sa auzim numai de bine,
Sarut mana
Ileana
Gigi,
Vedeţi?
Chiar mai grav !
Sînteţi convins că nu este nici o nădejde ,
altfel n-aţi invoca genetica .
În ce mă priveşte,am orientare de dreapta în mod structural ,aşa zice Gabi ,că ea se pricepe ,dar nu am nici o legătură prezentă sau trecută cu partidele politice de orice fel .
În schimb, am o strînsă legătură cu învăţămăntul.Faptele de corupţie ,de neglijenţă,de neprofesionalism sînt chiar mai grave şi mai generalizate decît aţi bănui (dacă nu aparţineţi sistemului ),dar tot nu este constructiv să ne manifestăm cu deznădejde .Trebuie să apucăm cîrpa asta zdrenţuită de un capăt şi să o dregem pentru început ,pentru ca mai apoi să reconstruim de-a binelea .
De douăzeci de ani ,ne tot prăbuşim ,tre să dăm de fundul prăpastiei !
În clipa aceea o să avem o revelaţie ,anume că există viaţă după orice faliment ,că e chiar reconfortant să o iei de la capăt ,evident cu ceva mai multă minte !