E 1 Decembrie. Bucurati-va!

Fiecare cum poate. Esenta unei sarbatori trebuie sa fie bucuria. De asta nu-mi plac paradele militare. Produc bucurie numai  atunci cand se intorc soldatii din razboi; dar nu pentru ca e parada ci pentru ca, unii macar,  se intorc vii…

Armele inspira teama si indeamna la supunere. Tara e pentru copii si batrani,  barbati si femei, e a tuturor; e pentru trait in demnitate, nu pentru plecat capul. De ziua nationala vreau sa celebrez cu toata tara, tara; nu cu armata, statul…

La multi ani! Bucurati-va!

PS

Ca sa transform dorinta in actiune, in aceasta dupa-amiaza, voi sarbatori 1 Decembrie impreuna cu toata echipa de campanie; sper sa fie veselie, cantec, dans si voie buna, pace si prietenie. Observati, va rog, cu cata grija evit monstruosul cuvant “distractie”; de o vreme le-a inghitit pe toate celelalte… Sa protestam impreuna!

7 Replies to “E 1 Decembrie. Bucurati-va!”

  • Bibliotecaru

    La ora asta aud salve de tun… poate de la Monumentul Eroului Necunoscut.

  • Cezar si Lili

    Profit de ocazie sa va uram un 1 Decembrie asa cum l-ati descris. Ocazia ne-a dat-o (re)confimarea, prin intermediul statutului de europarlamentar ‘ales’ (a se adauga si un mic zimbet), a unei perioade de munca si sacrificii pentru construirea de convingeri si pareri . Convingeri care de multe ori sunt incomode, mai ales atunci cind trebuie sa remodeleze educatia (sau lipsa ei !) de ani de zile.
    Fara modestie, suntem mindri sa spunem tuturor : ‘o cunoastem si noi’.

  • Pingback: Sorin Tudor - marketing politic, relatii publice, comunicare online » Blog Archive » La multi ani, Romania!

  • Bibliotecaru

    AICI am fotografiat România pe care o cunosc şi o iubesc. Sper că se descifrează cu uşurinţă simbolistica.

  • gabicretu

    @Cezar, Lili, Irina si toti prietenii care ati spus lucruri frumoase
    ma bucur de cuvintele voastre! Multumesc! Ma simt responsabila pentru toti.

  • Despre nimic

    @Bibliotecaru
    Faci poze bune, puteai participa la concursul foto 🙂

  • Bibliotecaru

    Atunci când vreau să fac o anumită fotografie, pândesc şi 6 luni momentul potrivit. E normal ca până la urmă sa iasă cât de cât bine (am un aparat de 100 de lei şi e destul de greu fără teleobiectiv), dar munca în sine este frumuseţea, rezultatul contează mai puţin.
    Nu-mi place să particip la concursuri, îmi dă impresia că vând ceea ce fac. Prefer să dăruiesc ce fac şi să mi se dăruiască ce fac alţii, decât să câştig. Poate e momentul să spun că sunt plin de astfel de idei fixe gen zbor deasupra unui cuib de “curci”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *