Jose Saramago s-a dus…
…cartile lui au ramas. Va recomand o carte drept tratament la lipsa noastra de speranta si sentimentul neputintei care o insoteste; se numeste Eseu despre luciditate.
Cititi-o! Ar fi un omagiu adevarat si meritat adus marelui scriitor si marelui om care ne-a parasit astazi.
Post Scriptum
Un bun prieten mi-a semnalat un articol scris de Saramago in Le Monde Diplomatique, cu cativa ani in urma. Pe tema care ne doare… Il puteti citi aici. Sau il puteti auzi, in sinteza, aici.
Aici puteti sa-l vedeti intr-o scena de la premiera filmului Orbirea, realizat dupa romanul sau Eseu despre orbire; fara cuvinte…
N. Raducanu
Am publicat acum pe blogul meu (nraducanu.wordpress.com) un articol despre Saramago. Dar despre filosofia din romanele si articolele lui, ar trebui comentat mai amanuntit, caci nu numai distanta geografica desparte Lanzarote (unde locuia si unde a murit), de Bucuresti si elitele sale, cu mentalitatile la moda pe aici.
Peter Gluck
@N. Raducanu- multumiri pentru acest articol sintetic.
E clar ca democratia reala e departe de a fi perfecta. Problema e daca e perfectibila si cum. Ceea ce spune Saramago despre voturi e tragic. Sa optezi intre mai multe rele si sa te intrebi doar care e raul cel mai mic dintre toate- e ineficient.
Sa spui ca saracii fiind majoritatea au avantaj in democratie- e absolut nereal- noi traim in realitate intr-o plutocratie ieftina, kitschulie. E pe cale sa se combine cu teocratia….
Democratia e intotdeauna hibridizata cu non-democratia. Cand am scris
despre aceasata tema (Info Kappa 265) mi-a fost mult mai usor sa spun ce NU este democratia decat ce este.
Unul din marii ganditori creativi ai secolului XX a alcatuit o lista cu imperfectiunile functionale ale democratiei reale:
http://www.edwdebono.com/debono/probcont.htm
Poate ca problema se va rezolva numai atunci cand NU saracii vor constitui majoritatea ci cei care traiesc decent, au destule dar nu sunt nerusinat de bogati. Sau asta e o idee de dreapta?
gabicretu
@Peter,
Saracia cu duhul trebuie inlocuita cu decenta gandirii. Prima este raspandita in paturile bogate in egala masura; daca nu cumva, chiar mai mult, din motiv de autosuficienta…
O mai dreapta impartire a ceea ce exista material poate fi conditie;nu este singura…
Saracia gandirii (in sens larg – lipsa de empatie, de valori umaniste, de perspectiva) la cei care conduc lumea submineaza democratia mai mult decat saracia materiala… Pentru ca prima nu are justificare!
Peter Gluck
@gabi- ca oamenii, in general nu vor sau nu pot sa gandeasca este o realitate. Se spune ca rezolvarea problemelor este cea mai dificila activitate omeneasca- si asa se pare ca este. Iar noi suntem tara in care probletenta e in floare.
„O mai dreapta impartire a ceea ce exista material” este o treaba uluitor de dificila- e poate legata de meritocratie dar nici Stanga reala si nici Dreapta care are mai putine probleme cu realismul nu par sa ofere solutii.
Nu vreau sa supar pe nimeni, dar acum cand voi plati pentru o vina care nu imi imi apartine- ma asteptam sincer ca PSD-ul sa vina cu un set real de solutii alternative in locul unui horror despre genocidul social.
Perfect de acord cu tine ca respectarea valorilor umaniste- omul este cel mai pretios capital, cel mai pretios animal, cea mai pretioasa fiinta- e conditia sine qua non pentruca omenirea sa aiba un viitor
in care sa merite sa traiesti.
gabicretu
@Peter,
Nu exista meritocratie in afara unui sistem de valori si a unei ierarhii a acestora; cine alege sistemul, cine stabileste ierarhia!?
In rest, toata frumoasa ideologie a meritelor nu face decat sa ascunda prea lumescul fapt ca meritul se reduce la reusita si de acolo la un cerc vicios.
Pe de alta parte, cum adica!? Cei cu merite in sistemul dat sa manance, cei nemerituosi sa moara de foame!? Pardon! Nu-i pentru mine.
Nu de alta, dar am trait eu insami o rasturnare a criteriilor care a facut din merituosi, poveri si viceversa…
Ca sa te citez, sunt departe de a idealiza si mai ales eterniza „meritul’.
gabicretu
N Raducanu,
Sper ca nu va suparati. Reiau si aici fragmentul din interviul lui Saramago pe care l-ati tradus deja din Le Monde. Mi se pare semnificativ cu adevarat.
“Eseu asupra luciditatii” (Ensaio sobre a Lucidez) este o carte politica, desi si alte carti ale mele contin o intentie politica. In aceasta carte insa eu vorbesc despre utilitatea introducerii votului alb in urna, idee ce a provocat in Portugalia o seama de articole violente, chiar intolerante. Am fost acuzat ca vreau sa distrug democratia. Mario Suarez a exclamat: “Nu intelegeti ca 15 % de voturi albe ar insemna ruinarea democratiei?”. Dar adevarata ruina a democratiei ar fi atunci cand 50 % dintre votanti s-ar abtine de la vot. In schimb votul alb semnifica o luare de atitudine, un act voluntar al cetateanului. In acest moment eu nu fac propaganda pentru votul alb, ci le spun guvernantilor, prin vocea cetatenilor : Ceea ce ne propuneti nu ne satisface! Trebuie sa inventati altceva pentru salvarea democratiei! Stiu, poate parea paradoxal ca un comunist sa vorbeasca asa. Aud si azi pe unii spunand: “Un comunist vrea si va dori mereu sa distruga democratia”. Dar nu e adevarat, ci din contra.
Traim intr-o epoca in care se poate discuta despre tot si toate, dar – in mod bizar – exista un subiect despre care nu se discuta: democratia. Nu e surprinzator oare ca nimeni nu se intreaba ce este democratia, la ce serveste ea, pe cine serveste ea? E precum Sfanta Fecioara, pe care nimeni nu indrazneste sa o atinga. Dar ar trebui organizata o desbatere internationala asupra democratiei, iar acolo desigur vom ajunge la concluzia ca noi, occidentalii, nu traim intr-o democratie, ca asa zisa democratie actuala nu e decat o fatada.
Mi s-ar putea riposta ca, datorita votului si a calitatii de cetatean, se poate schimba guvernul sau presedintele, dar totul se opreste aici. Nu putem face nimic in plus, caci adevarata putere este puterea economica si financiara, prin institutii sau organe ca FMI sau OMC (Organizatia mondiala a comertului), care nu sunt democratice. Noi traim in fond intr-o plutocratie. Vechea fraza “democratia este guvernul poporului, prin popor si pentru popor”, a devenit “guvernul celor bogati, prin cei bogati si pentru cei bogati”.
In “Eseu asupra luciditatii” am denuntat instumentalizarea de unele state a terorismului sau a fricei. Ea exista de mult timp. In legitima aparare impotriva terorismului islamic, s-a desvoltat terorismul de stat. Dar asta pare tuturor ceva normal. De fiecare data cand un guvern utilizeaza masuri de exceptie , el raspunde terorismului cu o alta forma de terorism.
In cartea “Povestea asediului Lisabonei” unul dintre personaje spune: “Binecuvantati fie cei ce spun nu, caci regatul pamantului le va apartine”. Regatul pamantului apartine celor ce au talentul de a-l pune pe « nu » in serviciul lui « da ». Pentru mine cel mai important este cuvantul “nu”. De altfel fiecare revolutie este un “nu”. Problema este ca datorita naturii umane, treptat acest “nu” devine un “da”. Se ajunge la un moment dat ca spiritul revolutiei, puritatea pe care o poarta in ea, se denatureaza si, dupa 20-30 de ani, realitatea devine cu totul alta. Cu toate astea continua a se vorbi de o revolutie care nu mai exista. Este ca si cu libertatea: cate crime s-au comis in numele ei…
La deviza mea “Cu cat esti mai batran, cu atat esti mai liber, iar cu cat esti mai liber, esti mai radical”, trebuie adusa o complectare. Batranetea nu e o conditie a libertatii, ci din contra. Totusi, in cazul meu, am ajuns la concluzia ca ea, batranetea, mi-a acordat in mod efectiv mai multa libertate. Ceea ce m-a condus sa devin mai radical, cum se vede si din aceasta carte pe care e inscris epigraful “Sa urlam, zise cainele”. Acest caine esti d-ta, sunt eu, suntem noi toti. Pana acum am vorbit, ne-am exprimat asupra numerose subiecte, fara a reusi sa ne facem auziti. Iata de ce acum trebuie ridicat tonul si cred ca a venit timpul sa urlam.
Peter Gluck
@Gabi- recunosc, teoretic meritul e greu de definit si tre’ sa fii batut
(sau cazut vorba lui Ponta) in cap ca sa-l idealizez. Practic e mai usor
unii muncesc serios si invata din greu; la polul opus e un terchea berchea lenes de pute, sau o cersetoare soliduta si sanatoasa cu un copil de imprumut in brate care refuza cu demnitate sa-ti bata covoarele pentru bani. Practic nu e greu sa deosebesti parazitii sociali de cei care trag din greu. Eu sunt inginer, am trait intre muncitori si ma consider unul de a lor si am si fost iubit de ei- nu predicam apa si beam vin-cum spune o zicere ungureasca. Exista merite reale, chiar daca sunt ceva mai greu de cuantificat si aproape imposibil de teoretizat.
La fel, teoretic este greu sa delimitezi drepturile de privilegii, dar practic nu e greu. Cand vad un parlamentar pe care l-am votat cu drag
cum isi legifereaza o pensie de 5 ori cat a mea, sa nu mi-se deschida briceagul in buzunar? Prea mult teorie strica…
goe
Doamnelor si domnilor, faceti ce faceti si tot la comunism ajungeti. Poate sa-i zica si democratie, numai sa indeplineasca cateva conditii: sa dispara proprietatea privata, bogatii si clasa de mijloc, averile, meritocratia, puterea de orice fel sa fie controlata 100% politic.
Dragi tovarasi si pretini, cred ca va e dor de Ceausescu! Nu-i asa ca era mai bine pe vremea lui Ceausescu???
Cea mai sfruntata minciuna a stangii este ca ea lupta impotriva saraciei. Stanga de fapt iubeste saracia (a altora, nu a lor bineinteles) precum viermii iubesc gunoiul, pentru ca ala e mediul in care prolifereaza. Ar fi culmea sa iubeasca viermii curatenia si sa lupte impotriva mizeriei, nu credeti? Stanga ofera maselor indobitocite (cu forta sau cu televizorul, dupa caz) un rahat caldut, iar multi stau prost cu simtul olfactiv sau prefera putoarea calduta in locul efortului de a munci pentru ceva mai bun. Nu stiu altii cum sunt, dar eu unul decat sa impart un rahat caldut cu altii, prefer sa mananc un tort de ciocolata singur si sa mi se faca si rau. Eu produc tortul de ciocolata, iar oferta de a-l schimba la partid pe un polonic de rahat caldut nu ma satisface, ma jigneste profund chiar. Credeti ca cei care vand rahatul caldut si mananca din el? Experienta trecuta demonstreaza ca nu. In timp ce prostii ramaneau prosti si saraci, stanga infuleca pe furis toate bunatatile. Pai se poate, tovarasi? Raspund tot eu: nu mai pupati voi vremuri ca alea, v-ati lins pe bot. Democratia o avea ea unele defecte (mai ales daca e si implementata „original”), dar comunismul vostru imputit nu are absolut nicio calitate. Indobitocirea maselor, incurajarea lenei, penalizarea celor ce muncesc si vor mai mult de la viata decat puturosii, egalitatea intre oameni dar si cu zero, astea sunt „valorile” comunismului. Oamenii nu sunt egali si nu vor fi niciodata, la fel cum nu exista pe planeta asta doi copaci perfect identici. E o lege a naturii, iar impotriva legilor naturii nu e bine sa te pui. O paralela: speciile fara diversitate genetica sunt sortite disparitiei; orice regim politic care ucide diversitatea si selectia naturala e sortit pieirii (datorita distrugerii societatii gazda pe care o paraziteaza… pardon, administreaza). Da, comunismul e mort, tovarasi. Era un monstru hidos, o greseala a naturii, n-avea viitor. Diversitatea inseamna haos, dar haosul e bun. Haosul e viata, haosul e evolutie. A nu se confunda haosul cu dezordinea, haosul este o ordine superioara. Haosul are reguli (reguli simple). Asa functioneaza natura, haotic, si functioneaza foarte bine, mult mai bine decat orice forma de organizare umana. Haosul aduce armonie, stabilitate si evolutie, chiar daca privit de aproape pare exact opusul acestora. Din haos ne-am nascut si fara haos nu avem viitor. Pana acum cel mai apropiat de natura sistem de organizare politica este democratia (da, cu bube cu tot, bubele au si ele rolul lor). Ar fi minunat daca am gasi un sistem mai bun, care sa satisfaca un numar mai mare de oameni decat democratia, dar daca exista, acel sistem va fi apropiat democratiei si nu va avea absolut nimic in comun cu cancerul omenirii numit comunism.
Stefan
@Goe,
domnule sigur sunteti,ori ati fost frustat.Adicatelea cum vine chestia,dupa dv?Selectie naturala-cu chiorii,hotii,mafiotii,femeile usoare,aia cu neamuri bune,la conducere si cu un trai bun,iar ceilalti printre care,oamenii muncitori,cinstiti,bine pregatiti-slugi la primii.
Se vede treaba ca nu sunteti sanatos la bibilica.Pacat,pacat…!
Stefan
erata,
corect frustrat-mea culpa.
ileana
A-l defini pe omul de afaceri ca fiind centrat pe interesul individual ,adică personal , în timp ce alte persoane ,alese cu grijă din grupul crunt-exploataţilor ,se desfăşoară în toată splendoarea lor vizionară ,spre tot ce este interes public,asta nu mi se pare logic ,nici istoriceşte verificat.Evident ,las deoparte categoria economiei gri şi negre ,că asta e ,oricum , o anomalie ,şi vă supun atenţiei cazul capitalistului care se îmbogăţeşte în văzul tuturor ,plătindu-şi angajaţii şi impozitele .
Eu înţeleg prin afacere -o idee materializată ,o coagulare a unor energii ,locuri de muncă pentru mulţi care nu au înclinaţia de a-şi gospodări de la A la Z competenţa şi puterea de muncă.Înţeleg prin afacere o înfăptuire de care se bucură şi cei care sînt plătiţi s-o ducă la bun sfîrşit ,şi cei vizaţi ca beneficiari ,şi ,uneori ,un public larg ,fără graniţe în timp şi spaţiu. Nu vreau să par naivă ,ştim ce imagini de coşmar se pot aduna într-o arhivă a exploatării omului de către om,dar nimic demn de admiraţie nu s-ar fi creat de către aceste vieţuitoare ,dacă nu s-ar fi desprins dintre ele un şef ,un stăpîn ,ceva care să le stîrnească frica sau măcar respectul .Drag mi-e capitalistul veros ,mîncător de plusvaloare cu polonicul ,dar şi proletarul veşnic pus pe harţă ! Amîndoi îmi sînt fraţi de suferinţă pe acest pămînt.Cu unul împărtăşesc îngrijorarea că o să-mi facă statul executare silită ,celălalt îmi este aproape prin suferinţă.
gabicretu
@Ileana,
Oamenii se definesc prin relatiile dintre ei. Daca inlocui exploatarea cu cooperarea, dispare si capitalistul salbatic si proletarul supus. Macar de-ar fi pus pe harta; asta ar presupune un pas inainte in echilibrarea situatiei; si nu este. Proletarul nu are cuvant (la noi).
Tu stii sa visezi frumos. Imagineaza-ţi ce frumos ar fi sa existe o asociatie intre editori, librari, producatori de hartie, de cerneala, transportatori s.a.m.d. spre binele umanitatii – toti lucrand impreuna pentru ca cea mai valoroasa carte, in cea mai frumoasa forma, sa ajunga in cel mai scurt timp la iubitorul de lectura; si pe toti oamenii iubind lectura!
Doar ca tu, din pacate, traiesti in cea mai buna dintre lumile posibile si compatimesti impreuna si cu unul )care a pierdut eternitatea) si cu altul (care numai viata nu are)… Ce m-aş face fară tine….
ileana
Gabi ,
edificind societatea comunista ,adica a cooperarii ideale ,tocmai l-ai ingropat pe omul real ,fie el impielitat in capitalist sau in proletar .Stii si celelalte urmari ,nu mai insist .
Dar pentru ca m-ai adus in zona cartilor si ce frumoase ar fi ele daca proletarul si capitalistul si-ar da mina,uite ce-am descoperit .
Ca nici capitalistul ,nici proletarul nu se simt prea bine din cauza unei specii emanate ,anume a omului politic.Concret ,omul politic roman a facut el ce-a facut si a produs in anul 2003 o lege a cartii ,am vazut cu ochii mei cum arata ,dar n-am inteles daca e lege votata si promulgata sau este doar in stadiul de propunere .Cautati pe google chiar asa ,”legea cartii”, si o sa va apara un text publicat in revista „Observator Cultural”.Se vrea ca, pe toata linia , de la scriitor la cititor ,trecind prin editare si difuzare , cartea sa se simta protejata in Romania si tot romanul sa-si poata permita o carte .Din toata legea asta ,ca si din alta ,din mai 2003 ,numita Legea pentru promovarea culturii scrise ,ma tem ca nu s-a ales nimic .Cartea a fost lasata sa se descurce singura ,ca doar ea le stie pe toate .
goe
@stefan
„Daca singura unealta pe care o ai este un ciocan, vei avea tendinta sa vezi orice problema ca pe un cui” – Abraham Maslow
Spor la batut cuie… (atentie la degete)
Pentru dvs si alti nostalgici comunisti am urmatorul citat celebru:
„Insanity: doing the same thing over and over again and expecting different results”. Pe romaneste: „Nebunia: sa faci acelasi lucru de mai multe ori si sa astepti rezultate diferite” – Albert Einstein
slot
Pretty nice post.