Politică pentru bârlădeni – un interviu de campanie

Puteți citi mai jos ultimul interviu acordat în această campanie electorală. Reiau câteva idei din cele anterioare și spun multe lucruri noi. Bârladul și bârlădenii sunt elementul de referință.

1) Ce v-a determinat sa doriti revenirea in viata politica parlamentara, in urmatorii patru ani? De ce opțiunea pentru Colegiul electoral senatorial Bârlad?

Nimeni nu alege politica. Politica te alege ea pe tine. Din viața politică eu nu am ieșit niciodată; doar din parlament. Ieșirea nu s-a produs  la dorința sau din inițiativa mea, o spun întotdeauna; cred că ar fi fost mai bine să continui; cred asta astăzi, mai mult decât acum trei ani. Înnoirea echipei europene în 2009 nu s-a dovedit la niciun partid în măsură să facă din români cetățeni mai bine reprezentați sau apărați la Bruxelles sau Strasbourg.

Afirm adesea că activitatea mea anterioară autentică a fost cea din Parlamentul European; cel de-acasă mi-a servit doar ca termen de comparație; negativ, cel mai adesea. Aveam zece luni ”vechime” în Camera deputaților când am fost desemnată membră observatoare. Mi-am păstrat mandatul național, care îmi conferea legitimatatea necesară, dar am muncit mai mult în plan european. Odată cu aderarea, am devenit membră cu drept de vot și am fost realeasă la primele alegeri europene, în toamna lui 2007. Este o performanță oarecum surprinzătoare – trei mandate în cinci ani… Dar am muncit cât pentru trei mandate de cinci ani fiecare; aveam elanul, entuziasmul oricărui început. Obiectivul pe care mi-l propusesem în 2004 s-a îndeplinit la Bruxelles – un parlament profesionist, o femeie respectată în politică.

Efectul a fost pozitiv. Am căpătat încredere, am stabilit relații umane și prietenii, m-am implicat în multe, am învățat și mai multe, am profitat de un sistem organizat pentru a pune bazele a ceea ce credeam că va trebui construit pentru români și România.

Acasă, din păcate, politica pornea pe o pantă descendentă; democrația, pe care o speram mai puternică, se fragiliza. În loc de convergența dorită spre atingerea obiectivelor noastre de dezvoltare, începea un război fratricid; victime au fost cetățenii țării; nu doar pentru că li s-au aplicat măsuri dure de austeritate; pentru că li s-a ucis speranța și încrederea că ei contează în deciziile politice.

Dar decizia de a reveni în parlamentul național nu se datorează extraordinarei mele experiențe de parlamentar european. Întoarcerea la politica noastră a fost cauzată de  groaznica experiență de după – ca reprezentant parlamentar pe lângă instituțiile europene. Poziția este una pe jumătate funcționărească, pe jumătate diplomatică; nu este și politică, de decizie. Adică făceam pe intermediarul, pe poștașul, cum îmi place să glumesc, între Senat și instituțiile europene sau asiguram coordonarea pozițiilor în domeniul afacerilor europene cu celelalte 39 de camere parlamentare din statele membre.

Adesea am  fost în situația de a nu purta nicio scrisoare; instituția nu avea nicio poziție, întrucât implicarea în afacerile europene era foarte scăzută sau absentă. Asta se întâmpla într-o țară membră a Uniunii Europene, o țară în care mult peste jumătate din legislația națională o reprezintă regulamentele și directivele inițiate la Bruxelles. Ceva progrese s-au făcut în ultimii doi ani la Senat; de la nicio ”luare de cuvânt” în dialogul cu Comisia Europeană, am ajuns în top zece al camerelor vorbărețe; dar în ceea ce privește conținutul opiniilor este încă nevoie de progres.

Influența redusă în plan european nu era, cum ar crede mulți, cauzată doar de neimplicare; ceea ce lipsea cronic era competența în domeniu și informațiile, chiar la cei care voiau să se implice. Am fi putut, chiar și așa, să facem mai mult dacă parlamentarii ar ști să-și folosească și asculte consilierii; nu a fost cazul decât rareori.

Sentimentul datoriei m-a determinat să reintru în lupta de acasă. Prin votul și încrederea acordate de cetățeni am fost beneficiara unei experiențe pe care foarte puțini  au putut-o acumula; am o datorie pentru asta – să pun această experiență și această cunoaștere în slujba lor. De altfel, lupt cu încăpățânare pentru a infirma ideea că legenda Meșterului Manole este un blestem, adică ridicăm ceva, investim în oameni, doar pentru a avea ce dărâma sau  huli… Sunt ferm convinsă că oamenii în care investim trebuie să-și folosească capacitățile pentru bunul mers al comunității sau țării.

Și a mai fost credința, pe care puțini o mai mărturisesc, că în România se poate încă face ceva pentru oameni și pentru viitor, nu doar pentru ziua de astăzi și pentru piețe. Reconstruirea acestei credințe va fi provocarea principală a perioadei următoare; mă angajez să port această bătălie!

Decizia a mai fost influențată, neîndoielnic, de toți prietenii și colaboratorii din anii din urmă – organizația PSD, ONG-uri din toată țara, sindicate, colegi din Senat, rețeaua de prieteni din alte țări. Aceștia din urmă, când au aflat de intenție, s-au decis să-mi trimită și mesaje publice de susținere; spun lucruri frumoase despre activitatea noastră comună… Pot fi citite de orice cetățean pe www.gabrielacretu.ro

Am ales Senatul din supărare pe felul în care funcționa și pentru că sper să pot contribui la ameliorarea activității sale. În schimb, am ales Bârladul cu bucurie. Mai corect, am primit desemnarea cu bucurie. În Partidul Social Democrat, organizația județeană Vaslui, funcționează încă niște bune reguli democratice. Se cere sprijinul organizației, se depune un dosar complex, se analizează activitatea și profilul celor care vor să candideze, se solicită opinia președinților de organizații și primarilor noștri din colegiu, etc. După ce s-au analizat candidații și s-au ierarhizat colegiile, mi s-a recomandat  Colegiul Senat 2 (Bârlad-Zorleni). Motivul principal a fost profilul intelectual și o activitate politică ce mă făceau potrivită pentru acest colegiu, considerat mai pretențios, în sensul bun al cuvântului – cu oameni mai educați, cu exigențe mai mari; toți candidații erau buni dar eu am primit acordul unanim al organizațiilor din colegiu să candidez aici și un vot de 99 la 1 în Consiliul Județean al PSD. După ce am avut drept circumscripție județul, în 2004, și țara întreagă, în 2007, acum vom putea comunica mult mai ușor. De la Dragomirești la Vinderei  este, oricum, cale mai scurtă decât de la Vaslui la Bruxelles.

3 Aveti experienta politica atat in Parlamentul Romaniei cat si in Parlamentul European. De asemenea, cunoasteti foarte bine problemele Colegiului electoral pentru care candidati, pastrand permanent o buna colaborare cu foarte multi dintre oamenii de aici. Ce masuri legislative imediate considerati ca ar putea fi luate astfel incat nivelul de trai al romanilor si implicit al locuitorilor pe care doriti sa-i reprezentati in Parlament, sa se imbunatateasca?

Există măsuri punctuale care vor fi luate și pe care le găsim în programul USL; ele pot fi unificate de o idee – întoarcem politica cu fața la oameni. Prioritare sunt educația copiilor, sănătatea pe care să și-o permită fiecare, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, creatoare de locuri de muncă, programele pentru agricultură, pensiile și salariile corecte. Ne angajăm și în sprijinirea directă a comunităților cel puțin în două aspecte –  finanțarea proiectelor elaborate la nivel local sau județean blocate nejustificat de fosta guvernare și controlul atent asupra cheltuirii ilegale și risipei fondurilor publice. Analizele contabile făcute dar și bunul simț al cetățeanului de rând au ajuns la aceeași concluzie – am fi putut trăi mai bine în această țară dacă nu s-ar fi risipit și furat atât de mult din banul public…

Important pentru fiecare va fi, de asemenea, ca Parlamentul României, Senatul, în cazul meu, să fie o voce puternică în reprezentarea intereselor românilor în plan european. Fără aceasta nu vom putea scăpa de senzația justificată că ne predăm necondiționat unor interese străine de noi. Se negociază bugetul pentru următorii șapte ani, se schimbă în ritm accelerat regulile din Uniunea Europeană; noi nu putem sta în afară! Sunt mai bine de trei milioane de români care trăiesc în alte state ale UE; întreprinderile din alte state au o pondere ridicată în economia românească, capitalurile financiare sunt în foarte mare măsură europene. Suntem obligați să fim foarte activi și vigilenți! Cetățenii din colegiu trebuie să știe un lucru; parlamentarii sunt aleși aici ca să acționeze pentru ei în parlament (la București sau Bruxelles, cum este necesar).

Cum Senatul este decizional în alte domenii decât economia și socialul – construcția instituțională a statutului, relații internaționale, etc. –  ceea ce voi susține este o schimbare mai radicală, care să servească găsirii echilibrului în societatea românească. Vorbesc de o  nouă Constituție, nu o constituție peticită. Toate forțele politice sunt de acord că experiențele negative pe care le-am avut mai ales în legătură cu relațiile dintre instituțiile statului impun o schimbare. Cred același lucru. Dar mai cred că ne trebuie o constituție pentru secolul 21 și pentru o țară membră a Uniunii Europene. Poate că unii cred că o lege fundamentală bună nu va aduce obligatoriu binele pentru cetățean; cu certitudine însă, poate împiedica răul! Conflictele succesive din acești ani ar fi putut fi evitate dacă delimitarea atribuțiilor fiecărei autorități ar fi fost sucificient de clară pentru ca nicio Curte Constituțională din lume să nu-și permită să le interpreteze după bunul plac sau interesul de partid…

2) Pe langa multitudinea de probleme existentiale cu care se confrunta cetatenii din aceasta zona, exista acum si amenitarea poluarii mediului prin exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice. Exista un motiv real de temere? Ce atitudine veti putea lua ca viitor parlamentar in privinta acestei probleme?

Atitudinea va fi coerentă cu ceea ce spun de obicei. Trebuie să avem o mare grijă faţă de natură pentru că natura nu-i a noastră; noi suntem ai ei şi orice exploatare neraţională, orice lovitură pe care i-o dăm se întoarce ca un bumerang, inclusiv asupra generaţiilor  următoare. Noi nu distrugem mediul „nostru” ci îi privăm pe cei care încă nu s-au născut de dreptul lor la viaţă sănătoasă.

Aș mai adăuga un lucru. În ultimii douăzeci de ani s-a produs un fenomen de dezindustrializare accentuată; fenomenul a avut consecințe economice și sociale negative; ruinele fostelor fabrici se văd în multe locuri; lucrătorii din ele nu se mai văd; unii s-au răspândit prin lume în căutarea unui loc de muncă, alții  s-au  reîntors la țară, de nevoie. Reruralizarea României este un alt fenomen paradoxal cu care ne-am confruntat în acești ani.

Tot acest rău însă a fost însoțit și de reducerea emisiilor de carbon și, în general, de reducerea poluării. În loc de a ne bucura, pe termen scurt, de vânzarea certificatelor de emisie de carbon, susținem transformarea dezavantajului închiderii forțate a întreprinderilor într-un avantaj. Mă gândesc la schimbarea tipului de dezvoltare – de la una energointensivă și poluantă, la alta verde. Am închis fabrici de nevoie; ceea ce înființăm astăzi trebuie să fie cu voia noastră. Dacă în trecut s-a făcut eroarea ca să se reducă costurile de producție disponibilizând lucrătorii și tăind salariile, propunem o cale mult mai sănătoasă pentru oameni și mediu – reducerea consumurilor energetice și materiale, în general,  prin promovarea tehnologiilor noi dar și prin măsuri inteligente de raționalizare care să ne apropie măcar de media europeană; astăzi avem consumuri industriale de câteva ori mai mari pentru acelați rezultat.

În cazul particular al exploatării gazelor de șist, sunt unul dintre primii români care au devenit conștienți de un lucru – că ceea ce poate părea o oportunitate importantă de dezvoltare în primul moment se poate dovedi o sursă de probleme după aceea. Subiectul a fost în mai multe rânduri pe agenda Parlamentului European; acesta a recurs la sprijinul celor mai buni experți în domeniu – pro și contra exploatării – pentru a putea adopta o poziție în cunoștință de cauză. Concluzia a fost că avantajele sunt mari pe termen scurt de partea celor care exploatează gazele iar dezavantajele sunt mari pe termen lung, de partea comunităților care suportă riscurile. Bârlădenii au înțeles și ei acest lucru; personal, am ajutat cu toate informațiile necesare pentru ca cetățenii și liderii lor să știe despre ce este vorba.

În orice caz, dacă se va pune în viitor problema unei decizii de competența locală, aceasta nu poate fi luată de autorități fără o consultare generală a cetățenilor, după o dezbatere serioasă, aprofundată. Când este vorba de decizii vitale, voi susține întotdeauna necesitatea unui referendum; politicienii nu-și pot asuma singuri responsabilități de acest fel!

3. Ce initiative legislative s-ar impune in acest Colegiu pentru a veni in sprijinul unor categorii defavorizate, avand in vedere ca in judetul Vaslui a existat si exista o natalitate ridicata, un nivel ridicat de saracie, lipsa locurilor de munca, un numar mare de persoane varstnice abandonate si cu nevoi specifice, iar de la un an la altul in crestere este numarul persoanelor cu boli foarte grave ?

Inițiativele legislative nu sunt pentru un colegiu; sunt pentru întreaga țară. Cele prioritare pentru noi, în Uniunea Social Liberală, mai ales pentru PSD în cadrul alianței, corespund nevoilor cetățenilor din colegiu, cu certitudine. Va urma bătălia pentru o bună lege a sănătății, care să nu împartă țară în două categorii – cei care au bani și-și pot permite să se îngrijească și cei care mor cu zile într-o Românie zisă modernă și europeană; în acest sens avem și măsuri concrete legate de compensarea medicamentelor pentru cei care au mai puțin de 1000 de lei venit.

Imediat după alegeri vom avea o sarcină foarte importantă – elaborarea bugetului pe 2013; în cadrul acestuia, educația trebuie să-și recapete locul. Legile care oferă o gură de aer IMM-urilor precum și măsurile pentru agricultori trebuie și ele avute în vedere.

Corectarea  măsurilor introduse în legislație de guvernul PDL, măsuri care au transformat legi făcute pentru oameni în legi împotriva acestora, va fi un alt obiectiv. Și, chiar dacă ar părea ciudat într-un stat de drept, ne angajăm să respectăm legile bune, în favoarea cetățeanului. Multe probleme actuale nu vin din lipsa legislației ci din neaplicarea sau încălcarea ei. Un exemplu – indexarea pensiilor odată cu inflația.

4) Mentionati cel putin cinci motive pentru care alegatorii, atat din mediul urban, cat si din mediul rural sa va ofere votul la alegerile de pe 9 decembrie pentru a-i reprezenta in Senatul Romaniei?

Cinci motive personale:

· pentru că sunt unul dintre ei care a avut oportunitățile pe care mulți nu le-au avut – am învățat carte, am excelat în profesie și am acumulat experiență politică  bună, experiență foarte rară la noi!

· pentru că am dovedit că se poate să ai caracter în politică – să nu-ți schimbi partidul cu altul  ci să încerci să schimbi în propriul partid ceea ce crezi că este eronat; sunt dispusă să-mi asum riscul în continuare

· pentru că nu mi-e frică și nu pot fi șantajată cu nimic

· pentru că eu cred că politica este o activitate serioasă, responsabilă, menită să-i facă pe oameni să trăiască împreună în pace, să fie educați, sănătoși și tratați corect; politica adevărată se face de oameni care aleg să slujească interesul altora în locul interesului propriu, nu de cei care caută să facă bani, să capete imunități sau să-și odihnească bătrânețile într-o sinecură…

· pentru că sunt femeie; într-o țară în care  52,8 % din electorat este reprezentat de femei iar interesele lor sunt considerate minore pe agenda publică, este un act de dreptate și echilibru să votăm femei; ar fi și politica mai… ca lumea. Motivul nu mi-a fost sugerat de cei care militează pentru drepturi egale ci de un coleg-bărbat de la Zorleni. Este singurul loc din țară în care există o tripletă feminină – primăriță și, cu voia alegătorilor, din 9 decembrie, o deputată și o senatoare. ”Vă dați seama ce atu avem!? Dacă primărița noastră a schimbat fața comunei într-un mandat, cu dumneavoastră împreună, vă închipuiți ce am putea face!? Asta le spunem oamenilor!” Mulțumesc, nea Neculai!

Cinci motive colective:

· pentru că fac parte dintr-o echipă puternică, în care fiecare la postul său are voința de a-și face datoria față de comunitate și societate, în general

· pentru că primarii și consilierii din colegiu și aleșii noștri din Consiliul Județean au dovedit deja că se poate face ceva pentru oameni și comunitate, oricât de dificile au fost condițiile din opoziție; ei vor mai mult și au nevoie să fim din nou la putere

· pentru că partidele care compun USL-ul au fost și în guvernările lor anterioare mult mai aproape de oameni; legislația socială și a muncii în respectul omului a fost elaborată de noi și stricată de PDL, din păcate

· pentru că avem aliați puternici în societate – sindicate, organizații neguvernamentale, întreprinderile mici și mijlocii

· pentru că vrem să ne alăturăm forțelor de centru stânga din Uniunea Europeană, cele care sunt mult mai aproape de interese românilor și României; un guvern în plus în Grupul prietenilor coeziunii poate înclina balanța spre noi!

5) Cum va doriti sa fie Romanie peste patru ani si cine ar avea capacitatea sa aduca un plus de prosperitate si bucurie in sufletele romanilor?

România, nu doar românii, trăiește de azi pe mâine. Nu există o viziune a viitorului. Știm, oarecum, unde suntem dar nu știm unde vrem să mergem. Știm ce nu ne place dar nu știm cu ce se poate înlocui ceea ce nu ne place. Voi lupta pentru ca zbaterea noastră să aibă un sens iar copiii noștri un viitor în țara lor! Ne trebuie o viziune clară asupra acestui viitor și un program de dezvoltare pe termen lung. Cinci  linii importante ale acestuia ar trebui să fie, în viziunea mea, următoarele:

· O economie deschisă spre exterior dar bazată pe forțele proprii, prin sprijinirea producătorilor și investițiilor românești; valorificarea bogăției pământului printr-o agricultură și industrie alimentară competitive;

· O cerere internă stabilă, formată printr-o plată corectă a muncii și investiții publice bine alese;

· Investiții în oameni, nu în servicii secrete și arme; puterea unei țări stă în oamenii ei – sănătoși, educați, calificați.

· Instituții publice în slujba cetățeanului și întărirea democrației și statului de drept

· O țară respectată în lume; implicarea și inițiativa europeană și internațională sunt esențiale pentru a trece granița dinspre statul de colonie, spre cel de partener mai mic dar serios

Rezultanta dezvoltării pe aceste linii ar fi o țară în care să ne placă să trăim și o Europă în care fim mândri că suntem români. Cine poate face schimbarea!? Toți împreună! Încrederea dumneavoastră plus experiența și voința politică a celor aleși! Cu puțina speranță rămasă drept ingredient care să ne unească după cura de dezbinare la care am fost supuși!