Proletari din toate țările, uniți-vă! Capitaliștii sunt uniți!

 

Așa s-au obținut drepturile de la 1848 încoace, prin unire și luptă! Zi limitată de muncă, salarii mai bune, concedii plătite, pensii, asigurări medicale și de șomaj, nimic nu a venit de-a gata!
Dar succesul a fost mereu parțial și mereu în pericol. Celor ce muncesc li s-a dat periodic câte un motiv de dezbinare. S-au omorât unii pe alții, în războaie pornite de cei bogați și plătite cu sângele și sudoarea celor săraci și nu le-a fost bine! Au exclus și discriminat – pe negri, pe imigranți, pe femei, pe minoritari; și-au vărsat năduful pe cel și mai slab dar nu le-a fost mai bine! Nesiguranța zilei de mâine a plutit permanent în aer, chiar și când făceau progrese.
Astăzi, de 1 Mai, vă îndemn să nu mai învățăm unii de la alții! Căci, prinși cu munca, suntem ușor duși de nas de cei care văd întregul și controlează mijloacele de comunicare.
Astăzi, de Ziua Muncii, să învățăm să fim uniți de la capitaliști, de la bancheri, în primul rând!
Aceștia ne pot preda cea mai eficientă lecție de solidaritate. Fără solidaritate – dincolo de granițe, naționalitate, culoare sau gen – nu ar fi obținut succesul enorm care se cheamă globalizare neoliberală! Succesul lor este cel mai dureros eșec de până acum pentru cei care muncesc, dincolo de orice diferențe!
Capitalul a știut să vorbească într-un glas, aceeași limbă, cea a banului. Pretutindeni!
Ne-au spus că proprietatea publică (adică și a noastră) e rea și doar proprietatea privată (adică, a lor) este bună. Și noi i-am crezut și am privatizat tot, până am rămas cu mai nimic.
Ne-au spus că taxele și contribuțiile sociale (din care aveam școală, spital, drum și pensii bune) sunt rele. Și le-am tăiat! Așa am ajuns să plătim din buzunar, dacă avem ceva în el, și școală și spital…
Astfel s-a oprit ascensorul social. Copiii noștri nu o duc mai bine decât noi, nici noi nu știm dacă vom mai avea o pensie…
Au vorbit aceeași limbă pentru că aproape toți am vorbit-o! Au cumpărat universitățile!!! Adică mințile noastre. Gândirea liberă și apărarea drepturilor și libertăților omului nu mai sunt apanajul acestora. Nu știu să o facă. Majoritatea universităților produc instrumente umane. Ca să nu zic sclavi. Și noi așa le cerem, ca să răspundă nevoilor ”piețelor”, nevoilor capitalului!
Pentru că suntem în capitalism, capitaliștii, mai ales bancherii, au organizat alegerile lor politice și și-au învestit guvernele lor. Pretutindeni, aproape! Și au obținut un drept neînscris în nicio declarație universală – profitul obligatoriu și garantat!!!
Orice pierdere se socializează (adică o plătim de la buget) și orice câștig se privatizează (adică îl iau ei). Așa a fost la criza financiară recentă unde statele (inclusiv, Uniunea Europeană) au salvat băncile și societățile financiare falimentare cu banii noștri. Mulți bani! Așa e și acum! Majoritatea banilor se duc pentru salvarea companiilor, prea puțini, la cetățeni. Inegalitățile uriașe dintr-o lume în care 1% dintre oameni deține mai mult de jumătate din bogăția pământului vor crește, după pandemie. Și foamea!
Pericolul cel mai mare este altul, totuși!
După globalizarea neoliberală, care a divizat fundamental lumea în extra-bogați și săraci, vine globalizarea digitală. Este deja aici! Până acum, munca era exploatată. Dar era necesară!!!
Astăzi, educația noastră înaltă, pe care o credeam foarte prețioasă pentru angajatori, poate fi înlocuită de ”learning machines”, computere inteligente rău, care se autoprogramează utilizând cantități de date pe care mintea noastră nici nu le poate cuprinde. Și pe care le furnizăm. Noi!
Mâinile noastre dibace pot fi înlocuite de roboți. Din exploatați necesari, vom deveni inutili excedentari!
Avem nevoie de toată unitatea posibilă și de toată mintea și imaginația posibile ca să schimbăm sistemele de distribuție și de asigurări sociale, până nu e prea târziu! Sper că nu e prea târziu!
Post Scriptum
Celor care încă au loc de muncă și, mai ales, celor care astăzi, de ziua lor, sunt pe baricade, un gând bun! Și o chemare la solidaritate! La mulți ani!

Postez în fiecare 1 Mai un panou al lui Diego Rivera de la Detroit. Detroit e sinteza istoriei pe care cei ce muncesc trebuie să o știe și să nu o uite.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *