România europeană, încotro!?

De o vreme – sau dintotdeauna, dar cu alte rațiuni – întâlnesc la mulți amici din politică, nu contează culoarea declarată – un mare dezinteres în legătură cu soarta noastră în Uniunea Europeană. Argumentul recent este ”Lasă-i să decidă ce vor ei (?!), că și așa se desființează…”. Bineînțeles, europenii sunt ei, nu noi.

Nu aș paria pe disoluție; pe faptul că UE se va transforma în altceva decât este, da. Chestia cu desființarea este spusă însă și cu oarece satisfacție, ca și cum ar fi marele nostru interes.

Poate nu știu eu, dar suntem cumva pregătiți să repatriem brusc vreo 3000000 de români, să nu mai facem studii la universitățile visate (Erasmus să trăiască!!!), să pierdem bunătate de piață unică, pe care se duc vreo două treimi din exporturi și să ne așezăm cuminți la coadă la vize pentru toate  cele multe state membre?! Dacă nu suntem pregătiți, atunci ar trebui să gândim ceva mai departe de lungul nasului… Europa poate să devină și un monstru, dacă o lăsăm. Au mai fost momente în istorie…  Iar noi suntem înăuntru!!! De mai bine de șase ani…

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *