Trei greşeli fatale

Aceasta a fost tableta de ieri.

Partidele din România au numeroase hibe în comun. Faptul că vorbesc  mult despre ele însele şi puţin despre restul societății stă în fruntea listei. Înfruntând riscul de a fi luată drept probă pentru adevărul afirmației, astăzi voi vorbi despre greșelile  pe care Partidul Social Democrat nu ar trebui să le mai repete. Totul se poate reduce, în fapt,  la o unică eroare  – social democrații iau temele de campanie ale dreptei ca adevăruri despre ei înșiși iar aceste  „adevăruri” ca pe nişte acuzaţii de care trebuie să scape.

Atunci când se autoevaluează,  un partid foloseşte drept reper propriile valori, principii, programe şi   măsoară distanţa  dintre acestea şi acţiunile concrete, dintre ce anume  şi-a propus şi rezultatele obţinute. La PSD   este ca la nimeni; analiza propriei activităţi se face din perspectiva valorilor și principiilor pe care le împărtășesc adversarii politici. Probabil că, îşi imaginează unii,  dacă ne străduim să  eliminăm greşelile de care suntem acuzaţi, vom ajunge pe placul acestora şi ne vor vota…

Adversarii spun că partidul ar fi comunist, votat de proşti şi de populaţia pasivă. Oricine ar fi luat acuzele drept ceea ce sunt –  teme lansate în lipsa altora serioase –  şi le-ar fi respins. Noi nu; noi ni le-am asumat. Drept urmare, apar în discursurile diverşilor lideri  câteva teme recurente care ar trebui să dispară.

Noi am construit capitalismul, afirmă unii. Dacă luăm în considerare sălbăticia celui autohton, lucrul nu ar fi deloc de laudă. Totuşi, avem noroc; capitalismul nu l-am construit noi; el se construieşte singur;  politicienii pot doar promova legi care să-i tempereze excesele. De câteva decenii, în ţările occidentale nici măcar partidele de dreapta nu mai construiesc programatic capitalismul. Radicalii dreptei vorbesc de economie (liberă) de piaţă, centrul stângii vorbeşte de economie socială de piaţă şi statul bunăstării iar stânga şi stânga radicală de diverse tipuri de socialism şi societăţi post-capitaliste.

Noi riscăm să trădam  valorile universale şi perene ale stângii democratice – egalitate, libertate, solidaritate, dreptate socială – doar pentru că unii au încercat să le compromită; era suficient să respingem totalitarismul trecutului regim şi excesele acestuia.  Din păcate,  ca să dăm bine la adversari,   vorbim mai mult despre competiţie decât despre solidaritate iar despre egalitate ne este ruşine să vorbim. Garantăm, în schimb, atât bogaţilor cât şi săracilor,  libertăţile; am dat liber la caviar la toată lumea.

Aici apare prima problemă – dacă ne declarăm constructori ai capitalismului,  nu apărători ai muncii, să nu ne mirăm că cei care au drept unic patrimoniu munca şi pregătirea lor sau  cei  excluşi şi  discriminaţi în noua societate nu ne vor mai vedea drept reprezentanţi fireşti. Atenţie! Aceştia sunt majoritari. Nu suntem noi urmaşii comuniştilor rău famaţi! Suntem doar cei care am dus România în Uniunea Europeană unde  Carta drepturilor fundamentale este act fondator; este suficient să o invocăm mai des.

Nu ne votează intelectualii. Liderii mici şi mari deplâng frecvent această presupusă stare de fapt. Realitatea arată altfel;  noi nu-i recunoaştem şi valorificăm pe  intelectualii proprii; gândirea critică, socială și inovatoare nu ne place; nici intelectualitatea tehnică şi ştiinţifică, mai apropiată de cei care trăiesc din muncă, deci mai de stânga, nu ne face să ne mândrim. Ne plac doar intelectualii cu blazon auto-fabricat care se învârt pe la poarta Cotroceni-ului.  Aici apare altă problemă – cei care  visează  ca lăudătorii preşedintelui Băsescu să-şi schimbe direcţia de acţiune au mult de aşteptat. Motivele sunt evidente. Nu ne pot vota intelectualii de dreapta şi extremă dreaptă; cei care scriu despre îngeri nu au coborât încă pe pământ; de restul, să ne ferească propria consecvenţă doctrinară;  dacă  ne vor lăuda aceştia  într-o zi, ca social-democraţi, înseamnă că suntem deja morţi. În occidentul cu care ne comparăm, majoritatea intelectualităţii umaniste, în buna tradiţie care se întinde de la  Voltaire la Zola şi de la Sartre la Foucault, sunt critici de stânga sau măcar foarte ataşaţi ideilor democratice; nu-i vei întâlni prea des drept rentieri ai puterii de dreapta…  Din acest motiv votează mulţi cu socialiştii.

Am rămas partidul celor în vârstă şi din mediul rural; avem prea mulţi pensionari. Ce nenorocire! Îngrijorarea care străbate partidul este total falsă; într-o democraţie nu există electorat de mâna întâi şi electorat de mâna a doua,  unul ruşinos, pe care să-l ascundem în dulap, unde să-i aducem, din când în când, ceva de-ale gurii. Toţi cetăţenii se bucură de egală demnitate şi fiecare vot este egal valoros. Există, în schimb,  două feluri de partide; cele de stânga luptă prioritar pentru crearea şi apărarea unor sisteme de securitate socială generalizate, pentru investiţii în educaţie şi îngrijirea sănătăţii, pentru corecta valorizare a muncii. Copiii, bătrânii, cei care nu au decât propriile braţe şi propria minte sunt beneficiarii  politicilor promovate. Este natural să ne voteze.

Problema noastră nu este că avem acest electorat ci că nu-l mai avem!  În timp ce îl dispreţuim, ni-l iau alţii. Bine că  nu votează și copiii; altfel, ne-am plânge şi că avem un electorat imatur.  PNL a înregistrat o creştere pe care programul politic nu o poate explica iar dreapta ne-a depăşit la prezidenţialele din 2009 pe zona rurală; nici pensionarii nu au votat foarte tranşant cu social democraţii. Este important ca  electoratul activ să ne voteze mai mult!  Este foarte adevărat. De exemplu, ar trebui să ne voteze toţi şomerii sau toate femeile care lucrează în fabrici, la tejghele sau birouri, pentru că le apărăm interesele; așa ar trebui. Este recomandat  să atragem şi întreprinzătorii progresişti, dar cu o condiţie – asta să nu însemne că devalorizăm munca. Altfel, vom munci mult şi bine… degeaba.

PS

Tableta  fost deja comentata de Dl Raducanu care, ca de obicei, scrie ce scriu eu intr-o forma mai clara si mai concisa.

Din pacate, am avut probleme cu blogul. Nu ştiu cauza, nici interesul. Bine că s-a rezolvat!

34 comentarii la “Trei greşeli fatale”

  • Bibliotecaru

    Eu aş spune că partidele politice au trei greşeli fatale (pentru societate):
    Nu sunt partide
    Nu sunt politice
    Nu sunt democratice.

  • N. Raducanu

    Comentariul meu postat ieri pe forumul ziarului CRONICA ROMANA:

    In fine, un articol combativ despre greselile PSD, cum asteptam demult de la curajoasa d-na Gabriela Cretu. Caci nu este usor sa faci in public critica propriului partid, atunci cand el a fost atatia ani la putere, nu numai in alianta, ci si cand purta singur raspunderea politicii duse.

    Am inteles ca trei sunt hibele de care – in viziunea autoarei – s-ar face vinovata social-democratia:

    1) si-a asumat, si inca pe nedrept, refacerea capitalismului romanesc, pentru a nu fi invinuita ca e urmase a comunismului;

    2) nu a sprijinit intelectualitatea cu vederi de stanga, iar incercarile de a-i atrage pe cei de dreapta sunt sortite esecului;

    3) s-a resemnat a fi partidul celor in varsta si din mediul rural, dar nici macar aici nu reuseste sa-si mentina electoratul.

    Cred ca, daca scormonim bine, hibele sunt mai multe, dar ma voi opri numai asupra uneia.

    In Parlamentul european, deputatii romani alesi pe listele PSD stau in fotoliile grupului socialist, fara a se simti prea jenati. Dar sunt ei socialisti? Si ce mai inseamna astazi pentru ei socialismul? Care sunt valorile legitimatoare, care sunt figurile istorice socialiste de la care se reclama social-democratii? Mai are oare o valoare in ochii lor Karl Marx, fondator – alaturi de Ferdinand Lasalle – al social-democratiei acum 147 de ani?

    In Europa occidentala, unde nu domneste mizeria de la noi, problemele stangii se dezbat si un vast public se pasioneaza de ele, caci ele sunt de esenta si nu se reduc la cele ale unei social-democratii ce face concesii liberalismului. In Franta, cei nemultumiti atat cu politica partidului socialist, cat si a celui comunist, au pus bazele NPA (noul partid anticapitalist), caruia criza ce bantuie pe glob i-a dat un nesperat avant. In Germania, rezultatele slabe obtinute de social-democrati in anii cand erau la putere (alaturi de crestini-democrati), au facut ca partidul de extrema stanga “Die Linke” sa-si dubleze la ultimele alegeri numarul de deputati in Bundestag. Fenomene analoage sunt si in alte tari. Dar la noi, lipsa unui partid la stanga PSD, face conducerea acestuia sa creada ca toti nemultumitii de comportarea actualei guvernari le vor veni alaturi. In realitate va spori doar numarul celor desgustati de politica, iar odata cu asta, de democratie. Si astfel se coc treptat conditiile aparitiei unui partid al extremei drepte, ceeace nu ii va deranja prea mult pe politicienii dreptei liberal-conservatoare, dar va forma batalioanele de asalt impotriva stangii.

    In anul trecut capitalismul a fost salvat dintro criza majora doar prin interventia statului, care cu sute de miliarde de dolari (si euro) a astupat greselile facute de marile banci. Recititi cuvantarile lui Obama, Sarkozy, Merkel, Brown, s.a. de anul trecut, ce fac apel la reformarea sistemului in care crezusera pana atunci. La noi insa continua sa apara articole si sa se tina talk-show-uri TV in care se vorbeste cu seninatate despre rolul daunator al statului daca se amesteca in economie. Cine oare le riposteaza acestor laudatori ai capitalismului nelimitat? Care sunt ziarele si revistele menite sa sprijine doctrinar convingerile numerosilor simpatizanti ai stangii?

    Iata de ce, daca greselile social-democratiei noastre nu vor fi desvaluite sincer si cu severitate la apropiatul congres, degringolada PSD va continua, cu consecintele cele mai neplacute pentru democratie.

  • gabicretu

    @Dl. Raducanu, Biblio,
    Articolul este începutul de la un text despre 22 de erori ce trebuie evitate… Acestea erau cele fatale (şi se încadrau în numărul de semne pe care mi le impune ziarul…)
    Zic 22, pentru că am văzut că e o nouă-veche modă – folosirea numerelor încărcate de simboluri. 3, 7, 10, 12 sunt clasice. 22 este mai nou. Mă mir că nu au remarcat pasionaţii de ştiinţe oculte prezenţa sa; că la noi trebuie să schimbăm şi razele solare (că-s ultra-violete…)

  • Peter Gluck

    @Gabi- asta m-a mirat- de ce numai 3 hibe care schimba soarta? Acum m-am
    lamurit ca vezi mai multe, poate nu chiar fatalissime dar paguboase.
    Din motive istorice care merg inpoi pana la Pitagora si probabil pana la primul contabil-sef de pestera, Numerologia (vezi Info Kappa 342)e considerata mai intelectuala ca astrologia- desi ambele sunt la fel- bazaconii.
    23 e mai interesant ca 22 din motive de cromosomi. Atatia aveam in vremurile mai bune.
    Din partea PSD asistam la discutii penibiloase- rufele nu se spala la baia comunala ci acasa.

  • goe

    Problema PSD-ului e ca nu-si mai gaseste locul pe „piata”. Acest partid a functionat tot timpul ca o firma. Avea un bazin electoral care il tinea la putere, iar cat a fost la putere a SUPT, si a SUPT, si a SUPT… Acum problema e urmatoarea: bazinul electoral a imbatranit, multi au murit (va faceti ca ploua, D-na Cretu, dar stiti si dvs care e problema cu electoratul pensionar…), iar astia tineri au pretentii prea mari, nu mai percuteaza la 1 kg de zahar si 1 litru de ulei! PSD-ul isi cauta adepti, dar nu mai gaseste la en gros. En detail e mai scump, e complicat, pierzi vremea cu ei prea mult si afacerile sufera. Firma e in pericol. Fara adepti pierde PAIUL si nu mai SUGE nimic. Sa fie intelectualii noii adepti, intreaba niste domni? Nah, astia sunt cel mai greu de prostit. Bine, dar batranii nostalgici comunisti sunt pe duca, ce ne facem? E o criza REALA, domnilor! Mircea Geoana e gata sa condamne comunismul! (cand am citit asta era sa ma sufoc de ras) E gata sa faca orice, l-ar sacrifica chiar si pe Iliescu! Vrea sa se afle adevarul despre revolutie si mineriade. Fantastic! Acuma mi-e greu sa-mi dau seama ce-l mana pe el in lupta (o fi setea, o fi frica, foamea, ambitzul?), dar orice ar fi e cu disperare. Disperare maxima!
    PSD-ul nu are ce valori sa-si regaseasca. Nu mai suport blabla-urile astea cu valori si printzipuri si rahat. PSD e o AFACERE. Una in pragul falimentului. Voi savura fiecare detaliu al dezmembrarii acestui „partid” mafiot.

  • Bibliotecaru

    @ gabicretu
    Nu am sesizat semnificaţia ezoterică a numărului 22. Doar am sintetizat într-o triulă, că dacă era patrulă, atunci era de poliţie. 😀

  • Peter Gluck

    @Gabi si colegii de pe blog
    Aici: http://www2.stetson.edu/~efriedma/numbers.html
    puteti vedea ce au numerele special, matematic nu
    numerologic.Stiinta e mai frumoasa ca elucubratiile

  • gabicretu

    @Peter, Biblio,
    Daca s-ar putea reduce complexitatea omului şi societăţii la numere (fie ele şi complexe), mai că aş adopta aceeaşi atitudine radical raţionalistă pe care o are Peter. Doar că, fiind eu epistemolog de meserie, am conştiinţa faptului că multe lucruri perfect raţionale la un moment dat, astăzi sunt bizarerii. În plus, îmi displace foarte mult competiţia dintre diversele ştiinţe, competiţie care invariabil s-a sfârşit rău pentru cele în care omul nu putea fi eliminat total. Doar că acestea încep să-şi dovedească fragilitatea (v. economia bazată pe modele matematice de echilibru care ignora comportamentul şi faptul că omul, ce fericire, nu este doar factor de producţie…)

  • Peter Gluck

    Desigur disputa Stanga Dreapta nu s-a incheiat. Ar fi o mare tragedie
    daca Stanga si Dreapta s-ar pupa in piata Independentii (aproape ca s-a intamplat intr-o noapte de pomina din decembrie trecut)
    Dau peste acest citat american:

    If God had been a liberal, we wouldn’t have had the Ten Commandments — we’d have the Ten Suggestions.(Malcolm Bradbury) Cum ar trebui tradus
    pentru imprejurari europene?

  • Bibliotecaru

    @ Peter Gluck
    Eu nu cred că este benefic ca Stânga să lupte contra Dreptei, şi nici viceversa.
    Eu cred că doctrina partidelor şi-a epuizat starea de „luptă de clasă”. Până acum doctrinele se aflau într-o competiţie a excluderii, în sensul că fiecare îşi definea o structură de arhetipuri şi lupta era impunerea acestei structuri în locul structurii celorlalţi.

    Dacă liberalismul consideră că omul liberal este întotdeauna capabil să ia deciziile care îi sunt cele mai favorabile, dacă în cazul comuniştilor exista un om nou condus de raţiunea palpabilă şi o conştiinţă superioară care îi era necesară pentru înfrângerea egoismului şi a mercantilismului, astăzi se observă că omul nu este nici măcar o variabilă cvasistatică şi nu are o natură care poate fi modificată într-un secol sau un mileniu. Iată de ce ar fi nevoie de o schimbare în profunzime a sistemelor doctrinare care să construiască, pe un om normal actual, considerat non-evolutiv, şi pe aceiaşi structură de arhetipuri. Un astfel de om va da şansa înlăturării ţintelor utopice, dar mai ales va da şansa unificării ţintelor doctrinare pentru stânga/dreapta. Eu cred că este momentul ca doctrinele partidelor româneşti să înlăture prevederile doctrinare care includ disensiunea totală între stânga/dreapta şi să pornească doctrina de la premisa că stânga şi dreapta cooperează şi alternează la putere. Astfel, chiar dacă modalităţile de a rezolva problemele sunt diferite, ţinta este aceiaşi şi întreaga politică trage într-un singur sens.

  • Bibliotecaru

    PS
    Parcă am mai vorbit despre asta pe acest blog. Dacă mă repet, îmi cer scuze. Nu mai am memoria de acum 20 de ani.

  • Peter Gluck

    @Biblio- nu-ti fa probleme, nici eu nu mai am memoria de acum 56 de ani
    cand am intrat la facultate in conditii de numerus clausus datorita
    originii sociale, fiindca stiam tabelul lui Mendeleev pe de rost.
    Fosta-i lele….La mine o tzaruca de Alzheimer e ceva pur decorativ.

  • Bibliotecaru

    Văd că PSD inventează principii democratice. De exemplu prezenţa la Congres a reprezentanţilor funcţie de rezultatele în alegeri… Ce legătură au rezultatele în alegeri cu voinţa masei partidului? Este ceva demn de haluci-nation-românia… Să nu interzică încă sarea de baie pentru fumat că avem nevoie de ea să ne readucă la realitate. 😀

    Şi dacă asta nu era îndeajuns, domnul Mircea Geoană vrea vot pe echipă. ceea ce înseamnă că dacă un membru PSD se ataşează unei echipe, automat el va pierde o dată cu liderul echipei. Iarăşi un concept democratic „SPECIAL”.

    Astfel de iniţiative sunt sociale sau democrate?

    Vom reuşi oare vreodată să nu mai contorsionăm realitatea astfel încât să dea bine interesului personal? Eu înţeleg că domnul Geoană este înspăimântat de perspectiva pierderii postului de preşedinte, dar chiar să ajungă până aici? Personal cred că este degradant pentru domnia sa. Am avut încredere atunci când a devenit preşedinte, l-am preferat domnului Băsescu, dar acum începe să se încarce în penibil.

  • gabicretu

    @Biblio,
    Legatura are, pentru că voturile sunt unitatea de măsură a activităţii unei organizaţii (nu doar a ei, dar cum nu se poate face diferenţă între contribuţia locală şi cea centrală, putem considera că de sus toţi sunt la fel afectaţi; diferenţa vine din ce fac ei)…
    Nu asta este problema…
    Nici mie nu-mi place ideea că odată cu candidatul preferat ar trebui să votez şi vreun coleg… care nu-mi inspiră nici un fel de încredere (că sunt şi de aceştia); noi am votat împotrivă.

  • doinas

    Asta nu-i similar cu votul pe liste? Cel pe care l-am dorit schimbat pentru ca noua, probabil, ne castigase increderea a saptea persoana de pe lista, care era pe un loc fara sanse? Si care s-a cotit in uninominalul pe liste?

    Ca sa nu mai vorbesc de faptul partidele nu par a avea criterii clare de selectie a celor ce ajung pe liste. Derutatul (n-am gresit) din circumscriptia mea -zona de pensionari – e jalnic! Are 4..interventii dintre care una este juramantul si alta „declararea independentei”…

    Nu stiu cum si-au ales pretendentii la presedintia PSD echipele, dar, personal,nu sunt de acord cu metoda.

  • Bibliotecaru

    @ gabicretu
    Dacă nu toţi membrii partidului au puterea egală a votului, dacă unii votează mai mult pentru că au mai mult succes electoral, este evident o formă de vot cenzitar. Democraţia ar spune altceva, un om, un vot. Cu atât e mai halucinant cu cât nu este nici măcar vorba despre voturile adunate de PSD, ci de voturile totale, şi cu PNL-ul, şi cu anti-Băsescu.

    Păi eu am votat în primul tur cu tânărul Cernea. Faptul că nu am votat cu Traian Băsescu îi dă dreptul domnul Vanghelie să-şi aducă un om al lui în plus? Este aberant. Dacă ar fi după mine, l-aş face pe domnul Vanghelie simplu membru de partid şi mâine. Pe exact acelaşi criteriu, al eficienţei politice, domnul Vanghelie a ajuns şef peste Bucureşti. Este normal?

    După ce am aflat că dl. Năstase s-a retras din cursă, mi-am revenit cu greu numai aflând că domnul Victor Ponta candidează. Nu am nimic cu domnul Mircea Geoană, din păcate votul nici nu va fi pentru candidaţi, votul va fi pro şi contra Vanghelie-Hrebenciuc.

    Dacă este nevoie, pot spune şi de ce nu mai pot suporta ideea că PSD-ul va fi condus de domnii Vanghelie şi Hrebenciuc.

  • gabicretu

    Fiecare delegat are vot egal. Doar că organizaţiile au număr diferit de delegaţi, după rezultatele şi mărimea lor – între 21 şi 49…

    Votul proporţional este altceva, chiar dacă dă şi el rateurile sale. Votul zis „uninominal” nu a dat!? Problema nu este sistemul de vot, problema suntem noi…
    În partid este cu totul altceva decât votul pentru parlament; pentru parlament se poate foarte bine să fie inclus pe liste un mare expert în drept care nu ţine discursuri deloc, nu iese şmecher la televizor dar elaborează cele mai bune proiecte sau soluţionează cele mai încurcate situaţii f. corect. Se poate accepta şi vreo vedetă aducătoare de voturi – cu o condiţie – să se voteze în primul rând un program şi nişte politici. Ceea ce se şi întâmplă, în ciuda aparenţelor.
    La partid trebuie să alegem pe cei care vor fi interfaţa cu lumea; de asta nu-mi place ideea „câştigătorul ia totul” (că va împărţi conducerea cu oameni OK dar şi cu nişte colegi pentru care nu am nici măcar consideraţie; şi ei vor fi PSD-ul în ochii celorlalţi; că eu ştiu cum şi ce este…)

  • gabicretu

    Iar problema uriaşă este de alt ordin – pluralismul, diversitatea părerilor, care menţine caracterul democratic al unei organizaţii – poate fi înlocuită cu ecouri ale spuselor celui care este şef. Opoziţia se va manifesta în afara echipei de conducere. Asta fragilizează…

  • Bibliotecaru

    @ gabicretu
    În primul rând trebuie să spun că în acest moment eu îl susţin, fără rezerve, pe domnul Ponta.

    În al doilea rând, am auzit de delegaţi stabiliţi ca număr după zona geografică, după fiecare organizaţie, după numărul de membrii… după numărul de voturi obţinut la alegeri este prea mult pentru mine, nu pot înţelege.

    Repet, nu pot găsi nici o explicaţie la următorul paradox. Eu îl votez pe domnul Geoană pentru că nu am vrut să-l votez pe domnul Băsescu şi dl Vanghelie obţine un avantaj la Congres pentru că eu nu l-am votat pe domnul Băsescu? Care este aportul domnului Vanghelie în votul meu? Trebuia să aibă mai mulţi delegaţi cei de la PD-L, că ei m-au convins să votez cu Mircea Geoană în turul doi.

    Şi domnul Geoană ce spune… de unde m-au votat mai mult pe mine să vină mai mulţi delegaţi decât de unde m-au votat mai puţin pe mine. De ce nu a spus direct, să vină la Congres numai cei ce mă vor vota pe mine. Cei ce vor vota pe ceilalţi, să stea acasă, nu avem nevoie de ei.

  • Peter Gluck

    @Biblio- sunt e acord cu alegerea, Geoana imi aminteste mereu de un personaj biblic mai putin cunoscut, ESIOM- un fel de MOISE pe deandoaselea.
    El i-a scos pe filistenieni din robie si i-a condus cu siguranta, rapid
    (nu tandalos, cu viteza de 40 ani/158 km) spre niste mlastini. Cand au incercat sa iasa, apele au crescut, s-au inchis peste ei si dusi au fost…
    Odata, cred ca la sah, cineva mi-a spus ca daca ai gene de perdant, degeaba te agiti. Deci si eu votez virtual pentru Dl. Ponta.

  • Iceflame

    @ Goe

    Romanii percuteza foarte bine la sticla de ulei si la kg de zahar. Modul de desfasurare si rezultatul ultimelor alegeri indica foarte clar acest fapt…

    @ Peter

    Mie, Geoana, atat prin origini cat si prin disperarea cu care tine de scaun imi aminteste de un singur personaj; Nicolae Ceausescu.

    @ Biblio

    Total de acord in legatura cu Victor Ponta.

  • gabicretu

    @Goe,
    1. Pensionarii nu sunt cetăţeni de rangul doi; îi compătimesc pe care au crescut un copil care-i priveşte astfel! Orice partid de stânga, preocupat de întărirea sistemelor de securitate socială, are în mod natural sprijinul unei părţi importante din această categorie de vârstă.
    2. Observ o atitudine de nemuritor; unii îmbătrânesc şi mor; perfect adevărat; alţii îmbătrânesc şi le iau locul. Nu am auzit ca ponderea pensionarilor să fi scăzut în ultimii 20 de ani… Sau vă închipuiţi că pensionarii din 90 or fi aceeaşi cu cei din 2010, conservaţi şi puşi în frigider…
    @Iceflame,
    Ca români, am putea să avem un respect ceva mai mare faţă de noi înşine… Dacă sărăcia îi duce pe unii la disperare şi acceptarea pomenilor (inclusiv electorale) asta ar trebui să ne îngrijoreze şi să determene sentimente de solidaritate, nu de dispreţ… Să nu ne închipuim că marile noastre calităţi individuale justifică faptul că noi o ducem bine; e o combinaţie mai complicată între oportunităţile pe care le-am avut, familia care ne-a crescut şi regulile care ne-au avantajat…

  • Bibliotecaru

    @ Peter Gluck
    Interesant. Nu-mi amintesc de acest Esiom în biblie.

  • Peter Gluck

    @ Biblio. Grav! De obicei cand suna la usa indivizi care vor sa ne explice Biblia ii intrebam daca stiu ceva despre Bethania? Daca se intampla sa stie, ii intrebam daca cunosc a 11-a Porunca? Asta sigur n-o stiu si atuinci le-o dezvaluim: „Pastreaza-ti religia ta pentru tine”
    si pleaca ( e ideea lui George Carlin)
    Poate iti faci timp sa vezi ce am scris despre locul religiilor, la plural in Info Kappa de ieri. Locul lor in tara Verufictia.

    Cu Esiom nu-ti fa probleme, e Moise scris invers si l-am inventat eu azi dimineata cand citeam stirile si era sa intind mana dupa hipertensive plus.
    Dar chestia cu apele care se unesc deasupra fugarilor suna la fel de realist si plauzibil ca despartirea apelor Marii Rosii. Am vazut-o, e mare, trebuie ceva hidrotehnica pentru treaba aia.

  • Bibliotecaru

    @ Peter Gluck
    Asta cu Moise întors invers era de la sine înţeles, dar credeam că există ca personaj şi atunci avea o însemnătate. La început am crezut că aţi scris greşit şi că este vorba despre Eslom, dar acesta nu avea treabă cu filistinii.

    Simpla scriere invers a numelui lui Moise este ceva vechi, doar că nu este vorba de Moise, ci Moşé. E plin internetul de Ehsom.

    Sper să ajung să citesc acel articol de pe Kappa… dar nu chiar acum, că am o cădere fizică care bănuiesc că mă va ţine jos 24 de ore.

  • Peter Gluck

    @Biblio nu de Moise, Mose era vorba (ala s-a descurcat cumva) ci de cel care conduce (si va conduce?)PSD-ul. Si azi s-a mai complicat treaba.

    Cu caderile fizice e bine sa ai grija preventiv, si eu am avut doua
    ambele de la medicamente- am o combinatie nefasta supratensiune bradicardie (de la inotul fluture) care ma va termina odata.

  • Bibliotecaru

    S-a retras şi domnul Diaconescu.
    Este acum din ce în ce mai evident că lupta va fi pro şi anti Vanghelie-Hrebenciuc, transpusă în lupta Geoană-Ponta. Am o mare frică că va câştiga Mircea Geoană ca preşedinte marionetă pentru interesele celor doi, asta înseamnă distrugerea PSD şi transformarea partidului într-un partid al intereselor. Îmi aduc aminte de un clasic în viaţă, „Aveţi grijă pe mâna cui daţi partidul!”.

  • goe

    @gabi
    Nici nu stiam ca exista mai multe ranguri de cetateni. Parca a mai lansat si Nastase ideea asta, cand a brevetat termenul de „pulime”. La vremea respectiva am crezut ca e doar o aroganta de-a lui, nici prin cap nu mi-a trecut ca ar face parte din doctrina partidului.
    Bineinteles ca pensionarii de azi nu sunt cei din 90, tocmai asta e problema PSD-ului! Daca i-ar fi putut pune la frigider pe cei din 90, azi era pe cai mari, nu in pragul falimentului. In afara de propuneri de marire a pensiilor in prag de alegeri si de traditionalele spagi electorale, ce a mai facut PSD-ul pentru pensionari? Sa-mi scot carnetelul cu minciuni de campanie? Unde-s medicamentele prin posta?

    @all
    Nu va inteleg, pana acum 2 luni Geoana era numai bun de pus la Cotroceni. Atunci nu era marioneta? Ati sustinut cu buna stiinta o marioneta???
    Oricum alegerile „democratice” din partid le va castiga „echipa” care are mai multe inregistrari audio-video compromitatoare si legaturi mai adanci in lumea interlopa. La o diferenta mica de puncte, aceea este banda lui Hrebenciuc si Vanghelie. Decaderea partidului e evidenta: din partid de mafioti va ajunge partid de interlopi. Pentru necunoscatori: mafiotii fumeaza trabucuri si tigari electrice, interlopii sparg seminte si lucreaza cu paranormalul. Nici unii nici ceilalti nu pot dormi noaptea de grija pensionarilor.

  • Bibliotecaru

    @ goe
    Dacă domnul Geoană ajunge preşedinte, el nu mai putea fi controlat de grupurile de interese… sau, mai bine zis, nu era nevoit să-i pese de ele. Ca preşedinte de partid, domnia sa este însă puternic dependent de cei care „fac jocurile” să fie ales. Din păcate alegerile în PSD se reduc treptat la interese vs. politică. Pe de o parte sunt oameni care manipulează partidul pentru a le ieşi „afacerea”, pe de altă parte sunt oameni care înţeleg partidul intelectual şi politic. Cei cu „afacerea” sunt puternici pentru că pot cumpăra voturi, pentru că-şi pot pune oamenii acolo unde se exprimă votul, pentru că pot schilodi logica astfel încât să iasă în avantaj.

    Nu domnul Geoană este problema, ci cei care îl ajută pe domnul Geoană să fie reales. Personal nu mă aşteptam ca domnul Geoană să se lase târât în acest joc numai pentru a câştiga puterea.

  • gabicretu

    @Dragii mei şi dragă Goe,
    Fiecare are simpatii şi antipatii. De aici până la caricaturile groteşti realizate pe principiul paiul din ochiul altuia îl împiedică să vadă bârna din ochiul meu…
    Caricaturizarea are rolul ei; nu înlocuie realitatea care este mult, mult mai nuanţată.
    Şi încă ceva; pensionarii de astăzi sunt părinţii sau bunicii activilor de astăzi! Eu obişnuiesc să-i respect. Peter, ajută-mă!

  • Peter Gluck

    @Gabi- as vrea sa te ajut spunand lucruri bune despre colegii mei pensionari. Dar si in cazul pensionarilor situatia e dominata de amestecuri de adevaruri si minciuni. Experienta mea personala- conferinte pentru pensionari este destul de negativa, recunosc cu durere.
    Au trecut mai toti prin experiente traumatizante si poate sunt mai dependenti (si sufleteste) de ceva din exterior ca celelalte generatii. Nitel mai rigizi si- asta-i marea buba- multimea lor e ceva mai putin diversificata ca a celor mai tineri. Ori diversitatea este adevarata Wisdom of Crowds. Imi cer scuze dar batranetea nu te face mai bun, mai intelept. Dar sa nu exageram nici generatiile educate in spiritul adorarii banilor nu merita admiratie.

  • Iceflame

    @ Goe

    Ca orice cetatean roman responsabil, in noiembrie-decembrie 2009 a trebuit sa votez pe cineva. Cum variantele celor cu sanse nu erau prea multe,a trebuit sa aleg intre Geoana si Basescu. L-am ales pe Geoana, nu atat pentru el cat contra lui Basescu si pentru varianta cu neamtul prim-ministru. Cum nimeni nu are inca domiciliul pe Luna sau pe Marte, cred ca si tu ai votat. Pot sa te intreb cu cine daca nu e cu suparare? Dupa aia mai vorbim…

  • Iceflame

    @ Gabi

    Adevarul adevarat este acela ca prea multi conationali accepta fara sa clipeasca pomana electorala pentru a vota in consecinta.
    Minimalizarea ori ascunderea acestui adevar sa insemne oare mai mult respect pentru noi insine ca romani? Nu prea cred.
    Ceea ce cred eu este ca autoritatile statului nu isi fac suficient datoria in sensul de a-i baga la puscarie pe cei care OFERA pomeni contra voturi. Aici e buba de vreo 20 de ani…

  • Pingback: Gabriela Cretu » Blog Archive » A patra greșeală fatală!?

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *